Recomandarile Comisiei Europene privind Programul national de reforma a Romaniei pentru 2017

După prezentarea raportului de țară al României din 2017, publicat la 22 februarie 2017, și care a evaluat progresele realizate de țara noastră în ceea ce privește aplicarea recomandărilor adoptate de Consiliul European la 12 iulie 2016, in data de 14 iunie a fost prezentată actualizarea acestor recomandări pentru perioada imediat următoare.

În prezentarea acestor recomandări în fața mass-mediei, mediului afaceri și oficialilor români, Angela Cristea, reprezentanta CE la București a vorbit despre diversitatea abordărilor economice din cadrul UE: „Avem nevoie să facem să lucreze împreună aceste viziuni diferite astfel încât Uniunea Europeană să meargă în aceeași direcție, iar direcția a fost ieșirea din criză și relansarea economică în Uniunea Europeană”.  Acest lucru presupune „o creștere sustenabilă, o creștere incluzivă și o creștere inteligentă”.

Angela Cristea a analizat evoluția economiei naționale din punctul de vedere al acestor trei criterii de bază. De fapt, prima recomandare a CE se referă tocmai la sustenabilitatea creșterii economice. Întrebarea este dacă această creștere economică care ne situează pe primul loc între statele membre ale UE în primul trimestru din 2017 este cu adevărat sustenabilă.

Prima recomandare adresată României de către executivul European se referă la obiectul componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. În Programul său de convergență pentru 2017, guvernul prevede un deficit global de 2.9% PIB atât în 2017, cât și în 2018, această cifră urmând să scadă apoi treptat la 2% din PIB până în 2020. Se estimează că obiectivul bugetar pe termen mediu, respectiv un deficit structural de 1% din PIB, nu va fi atins până în 2020, an care reprezintă orizontul de timp al programului. De asemenea, CE preconizează că până în 2018 ponderea datoriei publice în PIB va crește de la 37,6% din PIB în 2016 va crește la 38,3% din PIB, iar apoi va scădea la 37,6% din PIB în 2020. Comisia atrage atenția că principalul risc pentru România îl reprezintă impactul scăzut al măsurilor fiscale și structurale asupra perspectivelor de creștere pe termen scurt și mediu. În plus, există riscul suplimentar ca Legea salarizării unitare să influențeze negativ previziunile fiscal-bugetare.

Isabel Grilo, șef de unitate al Direcției Generale pentru Politici Economice și Financiare a Comisiei Europene, a spus că România trebuie să realizeze în 2017 o ajustare bugetară anuală de 0,5% din PIB. În privința Obiectivului pe Termen Mediu (MTO), Isabel Grilo consideră că în anii 2014 și 2015, țara noastră s-a conformat cerințelor, însă începând cu 2016 există abateri semnificative de la acest obiectiv. ”Suntem îngrijorați în privința unei țări care are o rată de creștere atât de mare și cred că este foarte important să subliniez aici că nu este vorba atât de ritmul de dezvoltare, cât de motorul acestei creșteri și cât de sustenabilă este. Începând cu 2015 și foarte accentuat în 2016, motorul creșterii economice a fost consumul gospodăriilor. Investițiile și exportul net au avut o contribuție negativă la formarea PIB. Iar raportat la investiții, comparativ cu 2016, se observă o scădere a acestora, cauzată în principal de slaba utilizare a fondurilor structurale”. În plus, Isabel Grilo subliniază: „Este drept că România are o rată bună a investiţiilor, vedem o evoluţie foarte bună a acestora în ultimii ani, dar trebuie ţinut cont de faptul că România are de recuperat mult în materie de dezvoltare. România are o problemă mare de infrastructură. Infrastructura are nevoie de multe investiţii, întrucât este mult sub media europeană”. În opinia sa, în situaţia specifică a României, „investiţiile sunt importante, însă nu cele făcute doar pentru a cheltui, ci investiţiile care aduc ceva pentru potenţialul de creştere a ţării. Investiţiile trebuie să fie bine alese”.

În recomandările Comisiei Europene se arată că evaziunea fiscală este un factor care conduce la scăderea veniturilor fiscale, prejudicierea echității fiscale și perturbarea economiei. Cu toate că în 2016 au fost modificate procedurile pentru înregistrarea în scopuri de TVA și rambursarea TVA, iar începând cu 2017 în sectoare precum cel hotelier și cel al alimentației publice s-a aplicat un regim special al TVA-ului, rezultatele sunt relativ modeste.

„Această recomandare are în principal două componente: o componentă clară a muncii la negru, care reprezintă o pierdere de venituri, dar și un element de distorsiune a economiei, așadar un element ce poate împiedica dezvoltarea prin diminuarea potențialului de creștere și un factor de concurență neloială”, a declarat reprezentantul Comisiei Europene.

Al doilea obiectiv din recomandările CE constă în obținerea unei creșteri incluzive, conform modelului economic al economiei europene care nu este doar o economie de piață, ci și una socială. În acest sens, Angela Cristea a subliniat importanța creşterii incluzive, considerată o preocupare majoră pentru că în UE modelul economic nu este al unei economii de piaţă „şi atât”, ci unul al economiei de piaţă socială, care să aibă în centrul său cetăţeanul, care să lucreze pentru cetăţean, şi nu invers.

„Suntem extrem de preocupaţi pentru că modelul economic pe care l-am avut până acum a creat bogăţie, dar a dus şi la sporirea inegalităţilor sociale”, a spus doamna Cristea, adăugând: „Această rată a inegalităţii este de 1/5 în UE, adică cei mai bogaţi 20% de oameni din UE câştigă de cinci ori mai mult decât cei mai săraci 20%, iar când vorbim de România, rata creşte la 1/8. În aceste condiţii, vrem să vedem politici inclusive”, a declarat șefa reprezentanței CE la București.

Inegalitățile sunt cauzate în mare măsură de accesul inegal la asistență medicală, la educație, la servicii și la piața muncii. În plus, diferența dintre inegalitatea veniturilor înainte și după impozitare și transferuri sociale este printre cele mai mici de la nivelul blocului comunitar. În recomandarea sa, Comisia atrage atenția că indicatorul de referință utilizat pentru calcularea principalelor prestații sociale nu a fost actualizat de la introducerea sa în 2008. De asemenea, se constată faptul că instituțiile abilitate nu se îndreaptă cu prioritate spre sectoarele cu cele mai mari riscuri de evaziune fiscală precum cele unde predomină munca la negru și nu se iau suficiente măsuri pentru a preveni aceste practici.

Deși rata șomajului a atins un nivel similar cu cel din perioada anterioară crizei financiare din 2008 se constată accentuarea penuriei forței de muncă, în condițiile îmbătrânirii populației și emigrării masive a celor activi pe piața muncii. Pe lângă aceasta, în România se înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de inactivitate din UE. Ratele de ocupare și de activitate în rândul tinerilor, al femeilor, al lucrătorilor slab calificați și al persoanelor cu handicap sunt cu  mult sub media UE.

Cendrine de Buggenoms, șef de unitate al Direcției Generale pentru Ocuparea Forței de Muncă a subliniat nevoia unei reforme profunde în Sănătate, în contextul lipsei de personal și al plăților informale din acest domeniu, faptul că sistemul de educație nu este corelat cu piața muncii. De asemenea, a remarcat ea, în România există o rată foarte mare a abandonului timpuriu al școlii.

Oficialul european s-a referit și la nevoia reformării administrației publice, punând accentul pe depolitizare și transparență.

Progresele în ceea ce privește reforma administrației publice sunt limitate. Structurile organizatorice sunt în continuare instabile, fapt care se repercutează negativ asupra independenței și eficacității administrației publice. Planificarea strategică și evaluarea impactului reglementărilor nu sunt elemente puternic înrădăcinate în practica administrativă.

O altă problemă la care a făcut referire Cendrine de Buggenoms au fost creșterile salariale din sectorul public care se răsfrâng și asupra sectorului privat și au impact asupra competitivității României. Deși rămâne printre cele mai mici din UE, nivelul salariului minim din România a crescut considerabil în ultimii ani. Majorările ad-hoc ale salariului minim au adus în perioada recentă la creșterea semnificativă a numărului de lucrători care câștigă salariul minim pe economie și la o comprimare puternică în partea inferioară a scalei de distribuție a salariilor.

În concluzie, Comisia Europeană recomandă României să întreprindă acțiuni pe trei direcții principale: pentru 2017, să corecteze abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare astfel încât să atingă obiectivul bugetar pe termen mediu; să continue în 2018 măsurile prevăzute în Pactul de Stabilitate și de Creștere și politicile fiscal-bugetare deja inițiate; să crească colectarea impozitelor și să combată munca nedeclarată.

În domeniul social, Comisia recomandă consolidarea politicilor de activare cu ținte specifice și serviciile publice integrate, adresându-se cu predilecție grupurilor celor mai îndepărtate de piața muncii; egalizare vârstei de pensionare pentru bărbați și femei; să îmbunătățească accesul la un învățământ general de calitate; iar în domeniul sănătății să extindă tratamentul ambulatoriu și să combată plățile informale.

De asemenea, executivul european dorește înființarea unui corp al funcționarilor publici profesionist și independent, recrutat pe baza unor criterii obiective; ierarhizarea în funcție de priorități a proiectelor de investiții publice; aplicarea integrală a Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice.