Bugetul de stat pe anul 2018 este fragil si dezechilibrat: nu asigura sustinerea dezvoltarii economice si a investitiilor

I. PROIECTUL BUGETULUI DE STAT PE ANUL 2018

Potrivit “Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2018 şi proiecţia acesteia pe anii 2019-2021”, realizat de Ministerul Finanțelor Publice, care însoțește proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018, indicatorii macroeconomici ai construcției bugetare 2018 sunt:

• PIB – milioane lei: 907.852
• Creştere economică %: 5,5
• Inflaţia medie anuală %: 3,1
• Curs mediu lei/euro: 4.55
• Venituri BGC – milioane lei: 287.522
• Ponderea veniturilor totale în PIB: 31,7
• Cheltuieli BGC – milioane lei: 314.481
• Ponderea cheltuielilor totale în PIB: 34,6
• Deficit – milioane lei: -26.960
• Deficit – pondere în PIB: -2,97
• Şomeri (număr total persoane): 351.000
• Câştig salarial mediu net lei lunar: 2.614

Potrivit aceluiași Raport, obiectivele politicii fiscale şi bugetare pe anul 2018 sunt:

• Stimularea, continuarea, consolidarea și menținerea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv și a unei societăți echilibrate, pentru a mări încrederea investitorilor în economia românească;

• Alocarea unor sume importante pentru susținerea investițiilor publice prin prioritizarea investițiilor publice semnificative pentru asigurarea infrastructurii şi serviciilor, pentru îmbunătățirea calităţii vieţii, cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix;

• Crearea unei politici fiscale predictibile pentru susținerea mediului de afaceri și stimularea investițiilor în sectoarele cu valoare adăugată ridicată, simplificarea fiscalității și fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creșteri economice sustenabile;

• Măsuri adoptate de Guvern privind stimularea consumului prin adoptarea unor măsuri salariale, sociale pentru asigurarea protecției sociale și securității sociale pentru persoane vârstnice, pensionari și categoriile cele mai vulnerabile.

• Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice;

• Îmbunătățirea, aplicarea și consolidarea guvernanței bugetare, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice.

În anul 2018 veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 287,5 miliarde lei (31,7% din PIB), ponderea lor pe anii 2017-2018 fiind:

În Raportul mai sus menționat se evidențiază sprijinirea sectorului IMM – contribuitor de importanță strategică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă, prin programe care cumulează  o serie de  scheme privind ajutorul de stat  după cum urmează:

– Programul „Ajutoare de stat pentru finanţarea proiectelor de investiţii” care se se aplică atât întreprinderilor mari cât şi IMM-urilor având ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiţii, creării de noi locuri de muncă, precum şi modernizarea sau dezvoltarea IMM-urilor cumulează o serie de scheme de ajutor de stat, dintre care :

• Schema de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile prin care se estimeaza crearea a291 noi locuri de muncă.
• Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de noi locuri de muncă;
• 1700 de întreprinderi urmează să beneficieze de ajutor în baza acestei scheme.
• Se estimează crearea de 35000 locuri de muncă.
• Schemă de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie.
• Numărul de întreprinderi care urmează sa beneficieze de aceasta schema este de 150.
• Vor fi create 2528 locuri de muncă.

– Programul “Ajutoare de stat pentru finanţarea proiectelor de investiţii” care cuprinde schema de ajutor de stat instituită prin G. nr. 537/2014 privind condițiile, procedura și termenele de restituire ca ajutor de stat a sumelor reprezentând diferența dintre nivelul standard al accizelor și nivelul accizelor diferențiat pentru motorina utilizată drept combustibil pentru motor – schemă deschisă, pentru plata ajutorului de stat în baza deciziilor de aprobare a cererilor de restituire a accizei emise de Autoritatea Rutieră Română, până la data de 31.12.2017.

– Programul Start-up Nation, care este un program de încurajare şi de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării IMM-urilor; obiectivul principal al schemei de minimis îl constituie stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii şi îmbunătăţirea performanţelor economice ale acestora, crearea de noi locuri de muncă, inserţia pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate, şomerilor şi absolvenţilor, creşterea investiţiilor în tehnologii noi inovative.

– Programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, (OUG nr.8/2017) care vor fi sprijinite cu fonduri de la bugetul de stat: participarea individuală la târguri şi expoziţii internaţionale, dar şi la misiuni economice organizate în străinătate, crearea identităţii vizuale a unui IMM (marcă, siglă, slogan); realizarea unui site/a unei aplicaţii pentru mobil; participarea angajaţilor la cursuri de pregătire, în ţară şi/sau în străinătate, în domeniul tehnicilor de promovare a produselor/serviciilor pe noi pieţe; realizarea de analize şi studii de piaţă, etc.

Se menționează și reforme structurale în sectorul companiilor, respectiv îmbunătățirea guvernanței corporative, continuarea eforturilor de creştere a ratei de absorbție a fondurilor europene, precum şi a eficienţei utilizării acestora și consolidarea investițiilor publice, în special în infrastructură.

Referitor la transferul contribuțiilor pentru bugetari, se menționează: “cuantumul brut al salariilor de bază, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, de care beneficiază funcționarii publici se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017. În situația în care salariile majorate cu 25% depășesc nivelul prevăzut de lege, se acordă salariile prevăzute de lege”.

II. CONTEXT EUROPEAN

1. Bugetul UE pentru 2018

Parlamentul European a votat în data de 30.11.2017, la Bruxelles, forma finală a bugetului Uniunii Europene pentru anul 2018, în valoare de 160,1 miliarde de euro, cel mai mare buget din istorie. Negociat de aproximativ nouă luni de zile, bugetul Uniunii Europene aprobat vizează alocări pe trei domenii considerate prioritare: creştere economică, creștere a locurilor de muncă şi siguranţa cetăţeanului. Se vizează creşterea alocărilor pentru investiţii în locuri de muncă pentru tineri, cercetare, inovare, siguranţă, precum şi pentru statele din Vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova. Pentru România, bugetul aduce o şansă în plus privind absorbţia fondurilor europene.

2. Recomandarea CE de ajustare structurală anuală de 0,5 % din PIB

Comisia a publicat pe 22 noiembrie 2017, pachetul de documente ce lansează ciclul Semestrului european 2018, de coordonare a politicilor economice, bugetare și sociale. În cazul României, Comisia a stabilit că nu au fost luate măsuri eficace ca răspuns la recomandarea Consiliului din luna iunie (în care Consiliul a adresat României o recomandare privind o ajustare structurală anuală de 0,5 % din PIB, în cadrul procedurii aplicabile abaterilor semnificative – SDP – Significant Deviation Procedure) și propune Consiliului să adopte o versiune revizuită a recomandării adresate deja, de a-și corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Ca urmare a evoluțiilor ulterioare și a faptului că România nu a adoptat măsuri eficace pentru a-și corecta abaterea semnificativă, Comisia propune o ajustare structurală anuală revizuită de cel puțin 0,8% din PIB în 2018.

III. BUGETUL DE STAT PE ANUL 2018 ESTE FRAGIL ȘI DEZECHILIBRAT

1. Contradicții între declarații și cifre

Exemplificăm în acest sens:

• Deși se recunoaște importanța sectorului IMM – contribuitor de importanță strategică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă și se menționează susținerea lui prin programe, proiectul bugetului de stat pentru 2018 nu respectă dispozițiile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările și completările ulterioare: “Anual, prin legea bugetului de stat se alocă fonduri în valoare de 0,4% din PIB, fonduri europene şi fonduri externe nerambursabile pentru finanţarea programelor de dezvoltare şi a măsurilor de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, la nivel naţional şi local, prevăzute în Strategia guvernamentală pentru susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii”.
• În Bugetul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (Anexa nr. 3, filele 235-237 la Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2018) scad finanțările pentru proiecte și investiții raportat la 2017:
• la titlul VII-Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) sunt menționate în 2018 doar 10.000 mii lei, cu 75,53% mai puțin decât în anul 2017, când au fost 40.872 mii lei;
• la titlul VIII-Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului bugetar 2014-2020 sunt menționate în 2018 doar 4.557 mii lei credite de angajament și 4.557mii lei credite bugetare, cu 98,94% mai puțin decât în anul 2017, când au fost 431.000 mii lei;
• la titlul Cheltuieli de capital sunt menționate în 2018 doar 500 mii lei credite de angajament și 500 mii lei credite bugetare, cu 82,63% mai puțin decât în anul 2017, când au fost 40.872 mii lei;
• la titlul XIII Active nefinanciare sunt menționate în 2018 doar 500 mii lei credite de angajament și 500 mii lei credite bugetare, cu 82,63% mai puțin decât în anul 2017, când au fost 2.879 mii lei;
• Cresc însă cu 69,72% cheltuielile de personal și cu 32,36% cheltuielile de la bugetul de stat;
• Fila de buget a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat are evidente erori materiale (dublări și triplări de randuri).
• Deși se recunoaște importanța prevenției – în Programul de Guvernare 2017-2020 este mentionat explicit: “Unul dintre principiile de bază ale Codului economic al României va fi prevenţia. În acest fel, vom introduce prevederi legislative (Legea prevenţiei) care să oblige autorităţile cu atribuţii de control să procedeze în primul rând la educarea şi perfecţionarea antreprenorilor de orice fel, precum şi la prevenirea greşelilor de orice fel. Acest lucru înseamnă de fapt că un agent economic nu va mai putea fi sancţionat sub nicio formă, dacă el nu a fost înainte îndrumat şi apoi prevenit. Practic, scoatem cartonaşul roşu acordat direct şi îl înlocuim cu două cartonaşe galbene”, în Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2018 sunt prevăzute creșteri semnificative a veniturilor din amenzi, penalități și confiscări (la cap. 3501, subcap. 01 este prevăzută o creștere cu 34,66% raportat la 2017, la subcap. 50 este prevăzută o creștere cu 172,72% raportat la 2017).
• Deși se menționează măsurile de reducere a contribuțiilor și se statuează ca principiu “crearea unei politici fiscale predictibile în 2018”, în Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2018 sunt prevăzute creșteri semnificative a veniturilor din contribuții de asigurări (la cap. 2000-“contribuții asigurați” este prevăzută o creștere cu 264,02% raportat la 2017, la cap. 2001 – “contribuții angajatori” este prevăzută o creștere cu 397,01% raportat la 2017, la subcap. 50 – “alte contribuții pentru asigurări sociale datorate de angajatori restante din contribuția agenților economici pentru persoanele cu handicap” este prevăzută o creștere cu 2.081,67% raportat la 2017, la cap. 2101 – “contribuțiile asiguraților” este prevăzută o creștere cu 206,50% raportat la 2017).
• Deși în Programul de Guvernare 2017-2020 se vorbeste despre simplificarea birocrației și reducerea cheltuielilor administrative, în Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2018 sunt prevăzute creșteri semnificative a veniturilor din taxe (la cap. 3401 – “veniturilor din taxe administrative, eliberări premise”, este prevăzută o creștere cu 1039,08% raportat la 2017, la cap. 1601 – “taxe din utilizarea bunurilor sau pe desfășurarea de activități”, este prevăzută o creștere cu 101,02% raportat la 2017).
• Deși se vorbește despre creștere economică și succesul măsurilor adoptate, proiectul de buget prevede continuarea aplicării şi în anul 2018 de măsuri austere, respectiv:
  • dacă există două posturi vacante, va fi angajată o singură persoană;
  • instituţiile vor fi nevoie să reduca cu 10% cheltuielile pentru bunuri şi servicii;
  • munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător;
  • neacordarea de tichete cadou, premii, a indemnizaţiilor de hrană şi a indemnizaţiei de vacanţă prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017;
  • neacordarea de ajutoare, plăţi compensatorii la pensionare;
  • menţinerea anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2017;
  • nealocarea a 6% din PIB pentru învăţământ şi 1% din PIB pentru cercetare;
  • neacordarea de cupoane sociale pentru educaţia timpurie şi neacordarea echivalentului în lei a 500 euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut.

2. Buget fragil în 2018

Sunt prevăzute creșteri imense ale unor veniturilor, care pot să nu fie realizate, în condițiile unui deficit foarte aproape de limita maximă (-2,97% din PIB):

• la cap. 3601, sucap. 14 – “veniturilor din recuperarea cheltuielilor efectuate în cursul procesului de executare silită”, este prevăzută o creștere cu 2.517,34% raportat la 2017;
• la cap. 3501 – venituri din amenzi, penalități și confiscări, subcap. 01 este prevăzută o creștere cu 34,66% raportat la 2017, iar la subcap. 50 este prevăzută o creștere cu 172,72% raportat la 2017;
• la cap. 3401 – “veniturilor din taxe administrative, eliberări premise”, este prevăzută o creștere cu 1039,08% raportat la 2017.

IV. CNIPMMR SUSȚINE NECESITATEA REVIZUIRII BUGETULUI DE STAT PE ANUL 2018

 ÎN VEDEREA CONSOLIDĂRII ACESTUIA, SUSȚINERII CREȘTERII INVESTIȚIILOR

ȘI DEZVOLTĂRII ECONOMICE

CNIPMMR susține necesitatea revizuirii bugetului de stat pe anul 2018 în vederea consolidării acestuia, susținerii creșterii investițiilor și dezvoltării economice, solicitând:

• Revizuirea bugetului național raportat la cele trei domenii considerate prioritare pentru bugetul Uniunii Europene din 2018: creştere economică, creștere a locurilor de muncă şi siguranţă, inclusiv valorificarea creşterii alocărilor UE (pentru investiţii în locuri de muncă pentru tineri, cercetare, inovare, siguranţă, pentru statele din Vecinătatea estică), pentru asigurarea creșterii absorbţiei fondurilor Europene;

• Creșterea finanțărilor alocate programelor pentru IMM-uri, conform dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările și completările ulterioare: “Anual, prin legea bugetului de stat se alocă fonduri în valoare de 0,4% din PIB, fonduri europene şi fonduri externe nerambursabile pentru finanţarea programelor de dezvoltare şi a măsurilor de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, la nivel naţional şi local, prevăzute în Strategia guvernamentală pentru susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii”;

• Creșterea investițiilor publice în vederea susținerii relansării economice, precum și lansarea unor proiecte ample de investiții, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice, România fiind în continuare pe ultimul loc între ţările cu caracteristici similare din regiune în ceea ce priveşte calitatea percepută a infrastructurii de transport şi comunicaţii (Raportul de țară privind România al Comisiei pentru 2016);

• Alocarea de fonduri pentru aplicarea de măsuri de prevenție în loc de creșteri semnificative a veniturilor din amenzi, penalități și confiscări, care ar trebui să scadă;

• Aplicarea ajustării structurale anuale revizuite de cel puțin 0,8% din PIB în 2018 și punerea în aplicare a Recomandării Comisiei din 22 noiembrie 2017, din cadrul pachetului de documente ce lansează ciclul Semestrului european 2018, de coordonare a politicilor economice, bugetare și sociale;

• Punerea în aplicare a recomandărilor Fondului Monetar International (FMI) care în Raportul din 25 mai 2017, a solicitat creșterea investițiilor publice:„In contextul unei posibile inrautatiri a situatiei fiscale, Comitetul director al FMI a recomandat autoritatilor romane sa evite politicile expansioniste, de exemplu majorarile excesive de salarii si pensii. De asemenea, Comitetul director al FMI a subliniat necesitatea “reorientării politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investițiilor,pentru a proteja rezervele și a crește in mod sustenabil standardele de viata”;

• Creșterea volumului achizițiilor publice, facilitarea accesului IMM-urilor la contractele de achiziție produse, servicii și lucrări și respectarea termenului legal de plata de 30 de zile prevazut de dispozițiile Legii nr. 72/2013 privind masurile pentru combaterea intarzierii in executarea obligatiilor de plata a unor sume de bani rezultand din contracte incheiate intre profesionisti si intre acestia si autoritati contractante și ale Directivei 2011/7/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea intarzierii in efectuarea platilor in tranzactiile comerciale;

• Punerea în aplicare a dispozițiilor art. 24 alin. (14) lit. d¹) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţăriişi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, modificat prin Legea nr. 62/2014:facilitarea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la fonduri externe nerambursabile, pentru ca acestea să furnizeze doar o singură dată datele necesare, precum și valorificarea bunelor practici din Uniunea Europeană, prin proiectarea și implementarea, din fonduri externe nerambursabile, a unor programe destinate întreprinderilor mici și mijlocii de tipul:

– fond de microfinanțare a întreprinderilor mici și mijlocii axat pe dezvoltarea spiritului antreprenorial, inovare de vârf și introducerea noilor tehnologii;

– programe de cercetare, dezvoltare și consultanță privind managementul, marketingul, networkingul, investițiile în întreprinderi mici și mijlocii, în vederea furnizării de soluții pragmatice pentru creșterea funcționalității și performanțelor firmelor pe piața internă și internațională;

– fond pentru cofinanțarea realizării de produse ecologice;

– fond pentru minigranturi pentru microîntreprinderi;

– program pentru organizarea, în fiecare regiune a țării, a unor clustere inovative, focalizate pe produse pentru export, finanțate din fonduri europene, care să valorifice potențialul și condițiile specifice fiecărei zone;

– fond «capital de risc»,în vederea finanțării înființării de start-up-uri inovative;

• Alocarea de fonduri pentru simplificarea birocrației, pentru susținerea creșterii economice, crearea de locuri de muncă, atragerea de investiții, în loc de creșteri semnificative a veniturilor din taxe nefiscale;

• Asigurarea unei reale consultări cu partenerii sociali și a unui dialog social calitativ pentru proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2018.