2018 va fi anul exceselor ANAF asupra contribuabililor pentru obtinerea premiilor prevăzute de O.U.G. 116/2017

I. Ordonanţa de urgenţă nr. 116/2017

În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1043 din data de 29 decembrie 2017, a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă nr. 116 din 28 decembrie 2017 privind unele măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii nr. 236/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care prevede că:

“Începând cu anul 2018, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin înfiinţarea unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, poate reţine, ca venituri proprii, o cotă de 15% din sumele stabilite prin acte administrativ-fiscale, procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor şi hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală care au la bază sesizări ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, rămase definitive în sistemul căilor de atac, reprezentând:

a)impozite, taxe şi contribuţii, stabilite suplimentar prin decizii de impunere, stinse prin încasare, compensare sau executare silită;

b)obligaţii fiscale accesorii stabilite de organele fiscale, stinse prin încasare, compensare sau executare silită;

c)valoarea sumelor încasate din valorificarea bunurilor confiscate prin procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;

d)repararea prejudiciului material şi sume confiscate prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală care au la bază sesizări ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, stinse prin încasare, valorificare sau executare silită.”

Veniturile proprii mai sus menționate se utilizează pentru acordarea de premii personalului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Ordonanţa de Urgenţă nr. 116/ 2017 instituind derugări de la prevederile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene.

Acordarea premiilor lunare pentru personalul ANAF se face cu respectarea prevederilor art. 25 şi în condiţiile prevăzute de art. 26 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, care instituie anumite limitări privind premiile ce se pot acorda (exp. nu pot depăşi 30% din fondul extins de salarii, etc).

II. Sistemul unic de salarizare/premiere pentru excelenţă

Art. 26 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice reglementează deja acordarea premiile de excelenţă pentru personalul care a participat direct la obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea instituţiilor sau autorităţilor publice, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile şi soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare şi indemnizaţiile lunare aferente personalului prevăzut în statul de funcţii, sub condiţia încadrării în fondurile aprobate prin buget, care nu pot depăşi, lunar, două salarii de bază minim brute pe ţară garantate în plată şi care se stabilesc de către ordonatorii de credite în limita sumelor aprobate în buget cu această destinaţie, în condiţiile legii.

Potrivit datelor publicate pe site-ul ANAF, la data de 01.07.2017, în cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscal: un inspector general I, S, antifraudă avea un salariu de bază brut de 11.868 lei, un inspector șef I, S (nivel direcție), antifraudă avea un salariu de bază brut de 11.441 lei, un inspector șef I, S (nivel serviciu), antifraudă avea un salariu de bază brut de 9.640 lei, un inspector antifraudă I, S avea un salariu de bază brut de 7.130 lei.

În ierarhizarea posturilor din Legea-cadru nr. 153/2017, personalului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a fost inclus în grila de salarizare a administratiei publice centrale, ceea ce a avut ca efect o majorare a salariilor, fiind prevăzute creșteri anuale ale salariilor din ianuarie 2018 și până în 2022, până când se ating țintele stabilite de lege.

III. POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND PREMIILE PREVĂZUTE DE O.U.G. 116/2017   

      Salariile personalului din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală trebuie să fie corespunzătoare complexității, responsabilității și specificului activităților respective, raportat direct la performanțele înregistrate, inclusiv cu acordarea de premii de excelenţă pentru personalul care a participat direct la obţinerea unor rezultate deosebite.

• Pentru tot personalul plătit din fonduri publice trebuie însă asigurat un sistem unitar de salariazare și respectarea principiilor Legii-cadru nr. 153/2017 (principiul legalităţii, transparenţei, nediscriminării, tratamentului egal, importanţei sociale a muncii, sustenabilităţii financiare, ierarhizării, stimulării performanțelor).
• Ordonanţă de Urgenţă nr. 116 din 28 decembrie 2017 încalcă 56 alin. (1) din Constituţia României și regulile fiscal-bugetare, deoarece menționează „înfiinţarea unei activităţi finanţate integral din venituri proprii” pentru Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, care “poate reţine, ca venituri proprii, o cotă de 15% din sumele stabilite prin acte administrativ-fiscale, procese-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor şi hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală care au la bază sesizări ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală”.

Potrivit art. 56 alin. (1) din Constituţia României: “Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice” și nu la veniturile proprii ale unei instituții, pentru acordarea de prime.

Activitatea de controlul fiscal şi de colectare nu poate genera venituri proprii, veniturile respective reprezentând creanțe bugetare, ce se cuvin bugetului general consolidat (conform art. 1 pct. 7 din Codul de procedură fiscală: “creanţă bugetară – dreptul la încasarea oricărei sume care se cuvine bugetului general consolidat, reprezentând creanţa bugetară principală şi creanţa bugetară accesorie”).

Conform art. 16 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, “Raportul de drept material fiscal cuprinde totalitatea drepturilor şi obligaţiilor care apar în legătură cu creanţele fiscale”, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală având explicit statutul de reprezentant al statului și nu prestator de servicii proprii  conform art. 17 alin. (2) din Codul de procedură fiscală: “Statul este reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, prin A.N.A.F. şi unităţile subordonate acesteia, cu excepţia cazului când legea stabileşte o altă autoritate în acest sens.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 116/2017 încalcă și toate principiile și dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, fiind inadmisibilă acordarea directă a unei părţi din veniturile bugetului de stat celor implicaţi în colectarea lor, ca sarcină de serviciu, pentru care se încasează salarii, inspectorii ANAF desfășurând activități pe cheltuiala exclusivă a statului, cu dotările/logistica instituției (nu ca activitate externalizată, pe cheltuiala proprie) și nefiind mai expuși decât alte categorii (judecători, procurori, poliţişti).

Ordonanţa de Urgenţă nr. 116/2017 încalcă și Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat pe 2018, mărind și mai mult deficitul bugetar, în condițiile în care în buget sunt prevăzute creșteri semnificative a veniturilor din amenzi, penalități și confiscări (la cap. 3501, subcap. 01 creștere cu 34,66% raportat la 2017, la subcap. 50 creștere cu 172,72% raportat la 2017) ca venituri bugetare, nu ca venituri proprii.

Astfel cum practica a demonstat anterior, Ordonanţa de Urgenţă nr. 116/2017 va genera excese și abuzuri ale funcționarilor ANAF asupra contribuabililor pentrul obținerea premiilor, cu efecte dramatice în special asupra IMM-urilor, care nu dispun de resurse materiale, financiare și umane necesare să le permită susținerea unor contestații/procese îndelungate pentru anularea actelor de control, în condiţiile în care recompensa funcționarilor nu este dublată şi de răspunderea materială a acestora pentru actele de control anulate, nefiind asigurat un minim echilibru în acest domeniu.

 Funcționarii care vor abuza de poziția lor, de cadrul legal neclar, de interpretări forțate în dorinţa de a acumula cât mai multe sume în fondul de premiere nu vor răspunde, Codul de procedură fiscală reglementând exclusiv răspunderea statului pentru prejudiciile create prin acte administrative nelegale, spre deosebire de vechiul Cod, în care răspundeau şi funcţionarii fiscali vinovaţi, potrivit regulilor de drept comun din contenciosul administrativ.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 116/2017 va aduce o creştere semnificativă a numărului litigiilor fiscale, ca urmare a unei abordări şi mai agresive a funcţionarilor fiscali, alimentată de tentaţia firească a creşterilor salariale ce pot fi astfel obţinute, inclusiv o creştere a sentimentului negativ pe care contribuabilii îl vor resimţi acut din această perspectivă, în lipsa responsabilizării funcţionarilor fiscali. Acest apetit crescut pentru stabilire de sume suplimentare pentru a obţine venituri salariale mai mari nu poate fi stăvilit pe deplin de judecători prin anularea actelor întocmite de către organele fiscal, raportat la lipsa unor instanţe specializate, la incapacitatea contribuabilului de a susține financiar litigiul, la legislația neclară.

CNIPMMR solicită Parlamentului luarea în considerare a poziției sale și motivelor expuse pentru neaprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 116/2017, care are carenţe structurale şi conceptuale majore, încălcând Constituţia şi principiile fiscal-bugetare și care va avea un impact negativ semnificativ asupra contribuabililor oneşti, în special asupra IMM-urilor.