Scrisoare deschisă a patronatelor și sindicatelor cu privire la înființarea unui Fond de Reziliență

Cu privire la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), apreciem întrutotul necesară și solicităm introducerea unui nou punct în cadrul Pilonului V din PNRR, intitulat Fondul de rezilienţă al partenerilor sociali, cu o alocare bugetară de 100 mil. Euro, similară cu
alocarea pentru societatea civilă. Demersul nostru este fundamentat și susținut de următoarele considerente:

1. Legea dialogului social nr. 62/2011 defineşte dialogul social drept procesul voluntar prin care partenerii sociali se informează, se consultă şi negociază în vederea stabilirii unor acorduri în probleme de interes comun. Partenerii sociali sunt sindicate sau organizaţii sindicale, angajatori ori organizaţii patronale, precum şi reprezentanţii autorităţilor
   administraţiei publice, care interacţionează în procesul de dialog social. Parteneri sociali abilitați să își reprezinte membrii în cadrul dialogului social instituționalizat sunt considerate confederațiile patronale si sindicale reprezentative la nivel național, statut
   obținut în baza criteriilor stabilite de lege.
2. În forma actuală a PNRR, inexplicabil pentru noi, dialogul social este inclus în cadrul PilonulV Sănătate şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, la punctul V.5 Reforma administrației publice, salarizarea unitară, dialog social și creșterea eficienței justiției cu un buget total propus de 148 mil. Euro
3. În același timp, tot în actuala formă a PNRR, la punctul V.6 Fondul de rezilienţă a societăţii civilie, pentru întărirea capacităţii instituţionale a organizaţiilor societăţii civile, ca parteneri de dialog ai statului, este propusă alocarea unui buget de 100 mil. Euro;
4. Angajamentul partenerilor sociali pentru dezvoltarea dialogului social, care duce la creşterea economică şi asigurarea păcii sociale;
5. Raportul de ţară pentru anul 2020 menţionează că:
   a. dialogul social funcționează doar parțial, în special la nivel sectorial, iar cadrul instituțional stabilit pentru consultare nu este utilizat în mod corespunzător, pentru a contribui la procesul de luare a deciziilor și nu implică suficient de
   mult partenerii sociali în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor.
   b. evaluările impactului propunerilor legislative sunt în continuare o formalitate, iar calitatea şi utilizarea efectivă a acestora variază foarte mult de la un sector la altul.
   c. gradul de implicare a părţilor interesate în elaborarea şi punerea în aplicare a reformelor este redus şi rareori există un dialog real între parteneri.
6. Recomandările de ţară prevăd necesitatea consolidării capacităţii partenerilor sociali în vederea participării la dezvoltarea şi implementarea de politici şi proiecte publice.
7. Reformele necesare a fi realizate, respectiv:
   a. definirea unui mecanism bi-partit eficient care să fundamenteze stabilirea nivelului salariului minim pe economie; un mecanism înseamnă nu doar indicatorii care fac posibil calcului nivelului salarial minim, ci și studiile și analizele care estimează efectele induse la nivelul economiei și al companiilor, singurele care pot să indice zonele de vulnerabilitate și permit gândirea unor soluții.
   b. redefinirea sectoarelor de activitate astfel încât acestea sa corespundă realităților economice și industriale ale României;
   c. reforma Comitetelor sectoriale
   d. actualizarea standardelor ocupaționale;
   e. actualizarea legislației incidente relațiilor de muncă cu scopul de răspunde noilor schimbări din piața muncii
   f. evaluarea și monitorizarea funcționării dialogului social.
8. Necesitatea sprijinirii partenerilor sociali în vederea:
   a. colectării si analizei informaţiilor pentru evidențierea tendinţelor la nivel naţional, de sector sau regional, în legătură cu aspecte precum: evoluţiile economice cu relevanță pentru piața muncii, condiţiile de muncă, organizarea
   muncii, negocierile colective etc.
   b. negocierii de acorduri de cooperare bipartite la nivel sectorial sau naţional, precum şi a acordurilor cadru.
   c. îmbunătăţirii calităţii expertizei acestora pentru furnizarea de servicii de calitate membrilor lor.
   d. consolidării expertizei partenerilor sociali în acord cu tematicile europene şi naţionale cu care se operează în contextul Semestrului European şi Pilonului European al Drepturilor Sociale.
9. Menținerea propunerii privind operaționalizarea Consiliului Economic și Social, inclusă deja în actualul PNRR, în vederea digitalizării și creșterii capacității instituționale.
10. Reprezentarea la nivel teritorial şi sectorial a peste 220 de organizaţii patronale membre, în cadrul celor cinci confederaţii patronale reprezentative la nivel naţional, care au ca scop reprezentarea intereselor mediului de afaceri.
11. Existenţa a peste 270 de structuri sindicale, în cadrul celor cinci confederaţii sindicale reprezentative la nivel naţional, care au ca scop reprezentarea intereselor lucrătorilor.
12. Necesitatea întăririi capacităţii partenerilor sociali de reprezentare şi participare în cadrul structurilor asociative europene şi consolidarea dialogului social la nivel european. Pe parte patronală CNIPMMR este membru în SMEUnited, CONCORDIA este membră în3 BusinessEurope. Pe parte sindicală Blocul Național Sindical, CNS Cartel Alfa, CNSLR-Frăția și CSDR sunt
    membrii ai Confederatiei Europene a Sindicatelor (ETUC), iar Confederaţia Sindicală Naţională Meridian este membră a Confederaţiei Europene a Sindicatelor Independente (CESI).
13. Peste 1300 de persoane care reprezintă interesele organizaţiilor patronale şi sindicale în cadrul structurilor de dialog social la nivel central şi teritorial, precum şi în cadrul Consiliului Economic şi Social şi a organismelor tripartite. Vă stăm la dispoziție pentru explicitarea fiecărui punct în parte. Ne dorim discuții transparente, în spiritul angajamentelor asumate cu ocazia lansării apelului pentru realizarea Planului Național de Redresare și Reziliență.