Economia socială – vector al dezvoltarii regiunilor Nord-Vest si Vest

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) în cadrul proiectului Social Entrepreneurs Nation, ID 128618, a realizat studiul intitulat „Economia socială – vector al dezvoltarii regiunilor Nord-Vest si Vest”, care a evidentiat:

A. Propuneri de îmbunătățire ale viitoarelor apeluri de proiecte,

1. Acordarea unor sume din grant, până în 5.000 lei/beneficiar, pentru cheltuieli indirecte

Din analiza tipurilor de cheltuieli, reise că sunt 4 categorii de cheluieli în care beneficiarii au avut achiziti de valori mici, total 8.602,5 lei, rezultând un interes scăzut pentru acele tipuri de cheltuieli.

Aşa cum am arătat, ultimile 4 categorii de cheltuieli-8. Servicii de administrare a clădirilor aferente funcţionării întreprinderilor, 9. Servicii de întreţinere şi reparare de echipamente şi mijloace de transport aferente funcţionării întreprinderilor, 0. Taxe pentru infiintarea de intreprinderi sociale, 13. Conectare la retele informatice aferente functionarii intreprinderilor, reprezintă sub 0,5% din totalul cheltuielilor, de la toti cei 28 de beneficiarii care au implementat planurile de afaceri (rezultând o medie de 307,23 lei/beneficiar pentru 4 categorii de cheltuieli).

Pentru aceste tipuri/categorii de cheltuieli nu se justifică birocraţia pentru întocmirea unor dosare de achizitie, fiind suficient să existe dovada plăţii către prestator.

2. Utilizarea exclusiv a semnăturii electronice și a documentelor in format electronic pentru beneficiarii unor finanțării europene

În cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene este necesară generalizarea folosirii semnături electronice, redactarea documentelor doar digital şi arhivarea exclusiv în format digital.

B. Propuneri de stimulare a antreprenoriatului social din România:

1. Implementarea de programe de tipul scale-up pentru întreprinderile sociale

Intreprinderile sociale identifică în top 3 probleme cu care s econfruntă accesul al finanțare, coroboaract cu faptul că 2/3 din ele doresc dezvoltarea de noi produse/servcii. Acestea trebuie să fie susţinute pentru dezvoltarea unor produse, servicii sau accesarea unor noi pieţe, în contextul tranzițiie la ecnomia verde și al diigitalizării.

2. Susţinerea de programe suport pentru angajaţii din întreprinderile sociale pentru dobândirea de noi competenţe

Aprope 1/3 din întreprinderiel sociale nu realizează importanța formării profesionale a angajaților și nu par convinse de ajutorul pe care angajații bine pregătiți îl pot aduce întreprinderii. O cauză a acestei percepții este dată și de lipsa resurselor financiare. Digitalizarea economiei necesită noi competenţe, susţinerea angajaţilor pentru recalificare în domeniile economiei digitale trebuei să devină prioritare pentru România.

3. Debirocratizarea

Măsurile de debirocratizare și simplificare a procedurilor de raportare pentru întreprinderile sociale trebuie să vizeze cu în special reducerea fluxului de documente pe care acestea trebuei sa le depună. Majoritatea documentelor sunt emise de alte instituții publice, AJOFM-urile trebuid să le obțină printr-un schimb electronic de informații cu al te instituți, în acest mod sarcina biroctratică pentru antreprenorul social fiind redusă la minim.

4. Stimularea investițiilor în incubatoare de afaceri si a centrelor suport pentru întreprinderile sociale

Întreprinderile sociale, cu nevoi specifice, trebui inegrate în sisteme de sprjin care sunt specifice întreprinderilor în general. Este necesară crearea, cel puțin în fiecare regiune, a unei structuri de susţinere a întreprinderilor sociale de tipul hub-urilor, incubatoarelor de afaceri, clusterelor.

5. Susținerea întreprinderilor sociale de inserție prin asimilarea lor unităților protejate autorizate, conform Legii nr. 448/2006, și beneficierea de facilități similare.

Pentru mai multe informații cu privire la această analiză, accesați acest link.

Proiect co-finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014–2020.