Dialog social și libertatea de asociere: de ce tinerii din România ocolesc sindicatele?

Tinerii manifestă un interes scăzut pentru sindicalizare și asocierea pentru atingerea unor interese colective, arată președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, invitat în cadrul unui interviu pe canalul de YouTube IMM România. Liderul BNS, una dintre cele mai importante voci ale zonei sindicale din România, subliniază că deși cadrul legislativ s-a îmbunătățit, atitudinea unor angajatorii și lipsa de educație civică mențin un apetit scăzut pentru sindicalizare în rândul noii generații.

Dialogul social funcționează ca un pilon esențial al democrației, iar mișcarea sindicală reprezintă o expresie pură a unui drept fundamental: libertatea de asociere a cetățenilor. Așa cum a explicat președintele BNS, asocierea se realizează întotdeauna pe baza unei agende comune de interese colective, fiind vitală pentru echilibrul dintre forța de muncă și capital.

Ca urmare a unor modificări legislative recente, situația s-a schimbat, asocierea fiind facilitată. „O structură sindicală poate să fie creată cu minim 10 persoane. Mai mult, lucrători din firme foarte mici se pot asocia în structuri sindicale, chiar dacă firma are sub 10 angajați,  dacă activează în același domeniu de activitate”. Prin asocierea pe ramură într-un sindicat s-a eliminat o barieră majoră care, anterior, interzicea libertatea de asociere.

În ciuda acestor evoluții legislative pozitive, apetitul tinerilor angajați din sectorul privat pentru sindicalizare rămâne „extrem de scăzut”, o problemă sistemică determinată de cauze multiple.Llipsa educației civice și informării din școli este unul dintre motive. Tinerii nu primesc în sistemul educațional „informații de bază legate de ce urmează să se întâmple cu viața lor atunci când trec de la statutul de elev sau student la statutul de salariat”, subliniază Dumitru Costin, în cadrul podcastului IMM România. Drept urmare, neștiind care sunt drepturile și libertățile lor, inclusiv dreptul de a se asocia, aceștia nu văd sindicalizarea ca pe un instrument util de protecție.

Pe de altă parte, la această situație contribuie și atitudinea unor angajatori, prin comportamentul de descurajare a asocierii, arată liderul BNS. În plus, o parte din responsabilitate revine și structurilor sindicale actuale, care „au rămas pe modele învechite de comunicare și de lucru”, arată liderul sindical, nereușind să se adapteze la mediul digital și la așteptările noii generații de lucrători.

Seria de podcasturi „VorbIMM despre” este realizată de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (IMM România) cu scopul de a impulsiona dialogul social și a oferi tuturor părților implicate o platformă de dezbateri și opinie. Sub brandul „IMM România”, Consiliul este cea mai importantă organizație patronală a întreprinzătorilor mici și mijlocii din România, cu peste 60.000 de firme membre, 104 structuri teritoriale și sectoriale în toată țara, precum și aproximativ 5.000 de propuneri legislative pentru mediul de afaceri, de la înființare, în 1992, și până în prezent. Ca organizație reprezentativă, IMM România oferă membrilor săi instrumente concrete de dezvoltare, de la consultanță juridică și economică până la programe de formare și networking, reprezentarea intereselor angajatorilor în cadrul negocierilor contractelor colective de muncă la nivel sectorial și național pentru patronatele și federațiile membre.