Lansare Carta Albă a IMM-urilor 2026

București, 15 iulie 2026 – Sectorul IMM-urilor din România traversează o perioadă de transformare, caracterizată de tensiuni între procesul de maturizare profesională și un nivel ridicat de incertitudine în rândul antreprenorilor. Acesta este tabloul rezultat din Carta Albă a IMM-urilor, cea mai amplă cercetare a companiilor mici și mijlocii autohtone, lansată astăzi de IMM România. Cercetarea arată că, la nivelul anului 2026, liderul de business tipic din România se trezește de cele mai multe ori complet singur în fața unui climat economic ostil, iar în aceste condiții planurile de afaceri pe termen lung au devenit aproape inexistente.

„Carta Albă 2026 nu este doar o simplă radiografie a cifrelor, ci o foaie de parcurs pentru supraviețuirea și evoluția economiei românești într-un moment de cotitură europeană. Ne aflăm într-un punct în care regulile jocului se rescriu, de la redefinirea politicilor industriale la Bruxelles, până la presiunea zilnică a inflației și a deficitului de forță de muncă de acasă. În fața acestor realități, nu ne mai putem permite strategii de azi pe mâine și nici un mediu de afaceri lăsat să lupte pe cont propriu. Succesul României în următorul deceniu va depinde decisiv de capacitatea noastră de a transforma reziliența nativă a antreprenorilor în competitivitate globală, prin predictibilitate fiscală, digitalizare reală și o colaborare strânsă între stat și mediul privat. Această lucrare este un semnal de alarmă, dar și un partener de dialog: este punctul de plecare pentru reconstrucția unui ecosistem în care noua generație de business autohton să nu mai ruleze pe modul de avarie, ci să inoveze și să conducă”, a declarat Florin JIANU, Președintele IMM România.

Carta Albă a IMM-urilor din România 2026 evidențiază o schimbare semnificativă în ierarhia dificultăților cu care se confruntă mediul antreprenorial. Concurența neloială reprezintă principala provocare semnalată de întreprinderile mici și mijlocii, fiind indicată de 57,28% dintre respondenți. Aceasta urcă astfel pe primul loc în clasamentul dificultăților, după ce în anul 2025 ocupa poziția a doua, iar în 2024 se situa pe locul al treilea.

Concurența produselor din import se clasează pe locul al doilea în topul dificultăților resimțite de antreprenori, fiind menționată de 48,44% dintre respondenți. Comparativ cu ediția anterioară a cercetării, această problemă înregistrează cea mai spectaculoasă ascensiune, urcând de pe locul al cincilea în 2025 pe poziția secundă în anul 2026.

Totodată, neplata facturilor de către terți ocupă locul al treilea în ierarhia dificultăților, fiind semnalată de 42,41% dintre IMM-uri. Problema a cunoscut, de asemenea, o creștere importantă în percepția antreprenorilor, avansând de pe locul al șaselea în 2025 până pe poziția a treia în clasamentul actual.

Oportunitățile de dezvoltare ale IMM-urilor se reorientează către piața internă

Rezultatele Cartei Albe a IMM-urilor din România 2026 evidențiază o schimbare semnificativă a priorităților de dezvoltare ale mediului antreprenorial. Creșterea cererii pe piața internă este percepută drept principala oportunitate de dezvoltare, fiind indicată de 94,80% dintre respondenți, în creștere spectaculoasă față de 57,89% în anul 2025. Evoluția reflectă orientarea tot mai accentuată a companiilor către consolidarea poziției pe piața locală, în contextul incertitudinilor economice și geopolitice.

Pe locul al doilea în clasamentul oportunităților se situează sporirea exporturilor, opțiune indicată de 52,81% dintre antreprenori, comparativ cu doar 14,62% în anul precedent. Creșterea evidențiază interesul crescând al IMM-urilor pentru extinderea pe piețele externe și diversificarea surselor de venit.

Totodată, digitalizarea continuă să fie percepută drept o direcție importantă de dezvoltare, procentul companiilor care o consideră o oportunitate crescând la 36,90%, ceea ce confirmă tendința de accelerare a transformării digitale în mediul antreprenorial.

La polul opus, investițiile în utilizarea de noi tehnologii înregistrează cea mai redusă pondere din clasamentul oportunităților, fiind menționate de doar 12,06% dintre respondenți, față de 51,02% în 2025. Această diminuare semnificativă sugerează că, în actualul context economic, o mare parte dintre IMM-uri își concentrează resursele financiare asupra menținerii activității curente și a asigurării continuității afacerii, în detrimentul investițiilor pe termen lung în inovare și tehnologizare.

Nevoile de finanțare se accentuează

Rezultatele cercetării indică o schimbare importantă și în ceea ce privește prioritățile de finanțare ale IMM-urilor. Dacă în ediția anterioară finanțarea capitalului de lucru ocupa locul al treilea în ierarhia nevoilor companiilor, în anul 2026 aceasta devine principala problema semnalată de antreprenori. Evoluția reflectă presiunea tot mai mare exercitată asupra lichidităților și dificultățile întâmpinate de întreprinderi în accesarea resurselor financiare necesare dezvoltării.

În același timp, studiul relevă o scădere a interesului pentru investițiile în echipamente și utilaje, ceea ce confirmă tendința companiilor de a amâna investițiile majore și de a prioritiza cheltuielile necesare funcționării curente.

Piața muncii: pentru prima dată în ultimii ani, sporul net de salariați devine negativ

Datele privind ocuparea forței de muncă evidențiază o deteriorare a dinamicii angajărilor în sectorul IMM. În anul 2026, numărul mediu al angajărilor a fost de 3,15 salariați/IMM, în timp ce plecările au ajuns la 3,25 salariați/IMM, rezultând un spor net negativ de -0,10 salariați/IMM.

Comparativ cu anii anteriori, când sporul net era pozitiv (1,89 în 2024 și 1,91 în 2025), datele din ediția curentă marchează o schimbare de tendință și indică dificultățile tot mai mari întâmpinate de IMM-uri în atragerea și menținerea forței de muncă, precum și prudența companiilor în ceea ce privește extinderea personalului.

Piața muncii în IMM-urile autohtone: Jumătate din firme au menținut nivelul salarial

În ciuda presiunilor de pe piața muncii, politicile salariale din 2025 au rămas prudente, veniturile fiind menținute la același nivel în aproape jumătate dintre firme, în timp ce creșterile salariale au fost în general moderate, situându-se sub pragul de 10%.

Pentru a contracara deficitul de personal și pentru a crește fidelizarea echipei, antreprenorii au apelat la sisteme interne de recompensare, beneficii extrasalariale și oportunități de promovare, munca de acasă rămânând o opțiune secundară. Pentru viitor, majoritatea covârșitoare a companiilor intenționează să mențină pachetele actuale de extrabeneficii.

Citiți Carta Albă a IMM-urilor din România, ediția 24 aici.

Proiect co-finanțat de Uniunea Europeană.