IMM România: Comerțul exterior accelerează în trimestrul II 2026, însă deficitul comercial rămâne o provocare majoră pentru mediul de afaceri
10/08/2026
Energia se scumpește din nou, iar firmele mici rămân fără sprijin. Cerem măsuri urgente și dialog real cu autoritățile
18/08/2026
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este instrumentul prin care România a primit acces la fonduri europene nerambursabile și rambursabile în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene (NextGenerationEU), aprobat inițial în noiembrie 2021, cu o valoare totală de 29,2 miliarde de euro. În urma mai multor runde de renegociere cu Comisia Europeană — cea mai recentă finalizată în vara anului 2026 — valoarea planului a fost redusă la aproximativ 20-21 de miliarde de euro, iar termenul-limită pentru finalizarea fizică și financiară a tuturor investițiilor este 31 august 2026. Analiza de față surprinde stadiul implementării la doar câteva săptămâni de acest termen, într-un moment în care autoritățile române și Comisia Europeană negociază ultimele ajustări ale portofoliului de proiecte.
Datele sunt prelucrate din Tabloul de bord PNRR publicat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) la adresa https://mfe.gov.ro/pnrr-dashboard/. Datele sunt aferente lunii iulie 2026.
Cele patru direcții analizate mai jos — autostrăzi, infrastructură feroviară, energie și digitalizare — reprezintă componente-cheie ale PNRR, atât prin valoarea alocată, cât și prin vizibilitatea lor:
● Autostrăzi → Componenta C4 (Transport sustenabil), Măsura I3 — investiții rutiere/autostrăzi
● Infrastructură feroviară → Componenta C4, Măsurile I1 și I2 — reabilitare/electrificare linii și material rulant feroviar
● Digitalizare → Componenta C7 (Transformare digitală)
● Energie → Componenta C6 (Energie)
| Direcție | Nr. proiecte | Valoare (mil. EUR) | Progres tehnic mediu | Progres financiar mediu | Finalizate 100% | Risc (<30%) |
| Autostrăzi | 33 | 3305.4 | 63.8% | 40.4% | 10 (30%) | 3 (9%) |
| Infrastructură feroviară | 10 | 2322.5 | 83.9% | 69.1% | 3 (30%) | 0 (0%) |
| Digitalizare | 600 | 1883.1 | 49.7% | 32.1% | 63 (11%) | 143 (24%) |
| Energie | 57 | 340.7 | 86.6% | 30.4% | 38 (67%) | 4 (7%) |
Autostrăzi
Componenta de autostrăzi reprezintă unul dintre cele mai vizibile capitole ale PNRR, dar și unul dintre cele mai afectate de renegocierea cu Comisia Europeană din 2025. Din cei 429 km de autostradă nouă planificați inițial pe patru coridoare (A7 Moldova, A8 Unirii, A3 Transilvania și A1 Lugoj-Deva), două autostrăzi întregi (A8 și A3) au fost eliminate integral din finanțare, iar kilometrajul s-a redus cu peste 40%.
| Autostrada | Km planificați 2021 | Km realizați 2026 | Observații |
| A7 Ploiești–Pașcani (Moldova) | 319.0 | 241.6 | Tronsoanele Ploiești – Buzău (63.25 km) și Buzău – Focșani (82.44 km) sunt deschise in totalitate Tronsonul Focșani – Bacău este deschis parțial (50 km) dar sunt șanse reale de a se deschide în totalitate (din 17 august se lucrează la conexiunea cu centura Bacăului) Tronsonul Bacău – Pașcani va fi parțial decontat din PNRR (dpdv financiar) dar niciun lot nu mai aparține în totalitate acestui program |
| A8 Unirii (Târgu Mureș–Miercurea Nirajului + Leghin–Târgu Neamț/Moțca) | 59.0 | 0.0 | Eliminat integral din PNRR în urma renegocierii cu Comisia Europeană (2025). Ministerul Transporturilor a scos două tronsoane din A8; finanțarea rămasă pentru autostradă este mutată spre Programul Transport 2021-2027. Primii km ar putea fi deschiși abia în 2027. |
| A3 Transilvania (Nădășelu–Poarta Sălajului) | 42.0 | 0.0 | Eliminat integral din PNRR (două tronsoane scoase). Rămâne doar un proiect ITS (sisteme inteligente de transport) pe tronsonul existent Târgu Mureș–Nădășelu, fără kilometri noi de autostradă asociați PNRR. |
| A1 Lugoj–Deva, Lot 2 Margina–Holdea (verigă lipsă) | 9.1 | 9.1 | Singurul proiect din planul inițial păstrat aproape neschimbat ca kilometraj. Lotul contractual acoperă 28,6 km (km 27+620–56+220), dar „veriga lipsă” reală, cu risc de nefinalizare la termen, este segmentul de 9,13 km cu tuneluri. Stadiu tehnic: 57%. |
| TOTAL | 429.1 | 250.7 | |
| Diferență (2026 vs 2021) | -178.4 | -41.6% |
| Categorie | Valoare 2021 (EUR) | Valoare 2026 (EUR) |
| Autostrăzi (C4/I3) | 3,100,000,000 | 3,305,391,662 |
Infrastructură feroviară
Infrastructura feroviară a urmat o traiectorie diferită de cea a autostrăzilor: reducerea nu s-a făcut prin tăierea kilometrajului unui singur coridor, ci prin eliminarea selectivă a unor loturi întregi din proiecte mai mari. Coridorul Cluj-Napoca–Oradea a fost păstrat integral ca lungime, cu ținte de finalizare fizică renegociate în jos pentru ultimele loturi, în timp ce din corridorul Caransebeș–Timișoara–Arad a rămas activ doar o treime din traseul complet. Per ansamblu, componenta feroviară a pierdut aproximativ 33% din kilometrajul planificat inițial pe cele două mari coridoare.
| Linie feroviară | Km planificați 2021 | Km realizați 2026 | Observații |
| Cluj-Napoca–Oradea–Episcopia Bihor | 166.3 | 166.3 | Singurul mare coridor păstrat integral ca kilometraj. Toate cele 4 loturi rămân active în PNRR. Progres fizic de până la 74% pe primele loturi (Lot 1, 2). Pentru loturile 3 (Poieni–Aleșd) și 4 (Aleșd–frontieră Ungaria), ținta de finalizare pentru august 2026 a fost redusă, în urma negocierilor cu CE, la 50%, respectiv 70% din lucrări — kilometrii rămân în plan, dar gradul de finalizare fizică e negociat în jos, nu kilometrajul. |
| Caransebeș–Timișoara–Arad | 162.2 | 53.9 | În dashboard-ul PNRR din 16 august 2026 apare activ finanțat DOAR Lotul 2 (72% tehnic, 53% financiar). Loturile 1, 3 și 4 (108,3 km) nu mai figurează ca proiecte finanțate prin PNRR — reduse sau mutate spre alte surse de finanțare. |
| Quick Wins — linii regionale (Cluj, Brașov, Craiova, București, Iași, Galați, Timișoara ș.a.) | N/A | N/A | Proiecte punctuale de eliminare a restricțiilor de viteză (înlocuire șină/traversă/piatră spartă), fără o țintă de kilometraj total consolidată public separat. 7 proiecte active în dashboard, majoritatea la 85-100% progres tehnic. Contribuiau la ținta agregată de 2.851 km din 2021, dar valoarea individuală e mică (0,1-0,7 mil. EUR fiecare). |
| TOTAL (coridoare majore, fără elementele Quick Wins) | 328.5 | 220.2 | |
| Diferență (2026 vs 2021, coridoare majore) | -108.3 | -33.0% |
| Categorie | Valoare 2021 (EUR) | Valoare 2026 (EUR) |
| Infrastructură feroviară (C4/I1+I2) | 3,900,000,000 | 2,322,459,291 |
Energie
Componenta de energie este printre cele mai afectate de renegociere din punct de vedere structural, nu doar financiar. Spre deosebire de transport, unde reducerile au fost în principal proporționale, la energie renegocierea a inclus eliminări integrale (producția de baterii, cu un buget de 150 mil. EUR) și suspendări unilaterale de contracte (hidrogen verde și fabricarea de panouri fotovoltaice).
| Element | Țintă în 2021 | Stadiu în 2026 | Observații |
| R1 — Reformă piață energie / închidere lignit | Închiderea a 3.780 MW capacitate pe lignit, cu înlocuire parțială prin minimum 1.300 MW capacități noi flexibile (CHP pe gaz). | Reformă legislativă, nu investiție cu buget PNRR direct. | Vizează cadrul de reglementare, nu are un stadiu MW raportat separat în 2026 în sursele publice consultate. |
| I1 — Regenerabile prin scheme de ajutor (Ținta 125) | +3.000 MW instalați și conectați la rețea (eolian + solar); termen inițial T4 2024. | Termen amânat la T2/T4 2026. Proiecte identificate 1.984 MW capacitate cumulată. | La 300 de beneficiari de sprijin PNRR (parcuri eoliene și fotovoltaice). Penalizare maximă în caz de neîndeplinire: 132.136.905 EUR. |
| I2 — Gaze regenerabile Oltenia | 1.870 km rețea de distribuție, transportând minim 20% gaz regenerabil. | Stadiu neactualizat în 2026. | |
| I2 — Hidrogen verde (Ținta 131) | Capacitate de electroliză de 60 MW h2-out; termen T4 2025. | Redus la 45 MW h2-out; termen amânat la 31 august 2026. | Descrierea Țintei 131 modificată de la „capacitate dată în funcțiune” la „stive de electroliză livrate și recepționate” — mai ușor de atins. Risc major dacă CE nu acceptă toate cele 3 modificări (termen, indicator, descriere). |
| I3 — Cogenerare înaltă eficiență (Ținta 134) | 300 MW capacitate nouă de cogenerare (proiecte Craiova, Constanța, Arad). | Redus la doar 83 MW. | După eșecul proiectului de la Craiova (295 MW, anulat) rămân Constanța și Arad, cu bugete de grant reduse și deficit de finanțare de 57,77 mil. EUR. |
| I4.1 — Producție / asamblare / reciclare baterii | Sub-măsură dedicată, buget alocat 150 mil. EUR. | ELIMINATĂ INTEGRAL din PNRR. | 2 din 5 beneficiari au cerut încetarea contractelor; ceilalți 3 au primit notificare unilaterală de încetare (OUG 124/2022, OUG 41/2025). Fondul pentru Modernizare nu finanțează capacități industriale. |
| I4.2 — Lanț valoric fotovoltaic (cellule / panouri) | Sprijin pentru investiții în producție, asamblare și reciclare celule/panouri solare. | 9 contracte de finanțare SUSPENDATE unilateral (împreună cu hidrogen verde). | Valoare PNRR totală suspendată: 373,36 mil. lei. Risc major de nerespectare a termenelor — cheltuielile din perioada de suspendare nu sunt acoperite de finanțare. |
Digitalizare
Componenta C7 (Transformare digitală) este cea mai granulară dintre toate componentele analizate, cuprinzând 20 de măsuri distincte coordonate de instituții diferite (MEDAT, MS, MJ, MMFTSS, MAI, ANFP, ANAP, MIPE). Execuția globală rămâne redusă (sub 22% din buget), cu un tipar recurent: proiectele mari și strategice (cloud guvernamental, migrare aplicații, eHealth, identitate electronică, securitate cibernetică) au execuție financiară mult sub cea a proiectelor de o anvergură mai mică. Menționăm că execuția tehnică a proiectelor nu este pusă la dispoziție.
| Element | Valoare buget (mil. EUR) | Valoare executată (mil. EUR) | Procent executat | Explicații |
| C7.I.1 (MEDAT) — Implementarea infrastructurii de cloud guvernamental | 374.73 | 176.51 | 47.10% | Minimum 30 de instituții publice conectate; 4 centre de date (2 Tier III – disponibilitate garantată: 99,982%, (~1,6 ore de nefuncționare pe an) și 2 Tier IV – disponibilitate garantată: 99,995% (~26 minute de nefuncționare pe an)). |
| C7.R.1 (MEDAT) — Cadru unitar pentru arhitectura sistemului cloud guvernamental | 11.89 | 2.26 | 19.01% | Reformă/cadru de guvernanță — componentă SW/HW identificabilă: 0,00 mil. EUR (natura reformei, nu investiție fizică). |
| C7.I.2 (MEDAT) — Dezvoltarea cloudului și migrarea în cloud | 187.06 | 4.73 | 2.53% | Țintă: 30 de aplicații guvernamentale cloud-native/cloud-ready. Execuție extrem de redusă (2,5%) — cea mai slabă rată din tot C7. |
| C7.I.3 (MS) — Instituirea sistemului de eHealth | 300.00 | 26.10 | 8.70% | Sistem eHealth și infrastructuri digitale pentru instituțiile și serviciile de sănătate. Execuție redusă (8,7%). |
| C7.I.4 (MJ) — Digitalizarea sistemului judiciar | 242.31 | 50.98 | 21.04% | Dosar electronic național, ECRIS V, centru de date pentru instituțiile judiciare. Componentă software/hardware separabilă: 207,31 din 242,31 mil. EUR |
| C7.I.5 (MMAP) — Digitalizare în domeniul mediului | 47.96 | 8.24 | 17.18% | Sisteme și servicii digitale pentru domeniul mediului (autorități, cercetători, cetățeni). |
| C7.I.6 (MMFTSS) — Digitalizarea în domeniul muncii și protecției sociale | 85.00 | 43.08 | 50.68% | Trei servicii: digitalizarea ANOFM, controlul Inspecției Muncii, prestațiile ANPIS. |
| C7.I.7 (ANAP) — Introducerea formularelor electronice (eForms) în achiziții publice | 0.86 | 0.66 | 76.74% | Cea mai mică măsură ca buget din tot C7, dar cu execuție aproape completă (77%). |
| C7.I.8 (MAI) — Carte de identitate electronică și semnătura digitală calificată | 129.00 | 0.24 | 0.19% | 11 servicii publice online accesibile cu cartea electronică de identitate. |
| C7.I.9 (MIPE) — Digitalizarea sectorului organizațiilor neguvernamentale | 12.00 | 0.47 | 3.92% | Infrastructură digitală, echipamente, platforme CRM și competențe pentru ONG-uri selectate. |
| C7.I.10 (ANFP) — Transformarea digitală în managementul funcției publice | 10.00 | 1.13 | 11.30% | Două platforme interoperabile: e-ANFP și SIMRU. |
| C7.I.11 (MEDAT) — Sprijinirea utilizării serviciilor de comunicații în zonele albe | 94.00 | 18.21 | 19.37% | Servicii de comunicații de foarte mare viteză în minimum 945 de sate din zone albe. |
| C7.I.12 (MEDAT) — Asigurarea protecției securității cibernetice (infrastructuri TIC publice și private) | 100.00 | 0.20 | 0.20% | Soluții de securitate cibernetică pentru infrastructuri critice. |
| C7.I.13 (MEDAT) — Dezvoltarea de sisteme de securitate pentru protecția spectrului guvernamental | 38.53 | 10.07 | 26.14% | Sisteme de securitate pentru comunicațiile publice securizate. |
| C7.I.14 (MEDAT) — Creșterea rezilienței și securității cibernetice a furnizorilor de internet pentru autorități | 18.40 | 17.59 | 95.60% | |
| C7.I.15 (MEDAT) — Competențe în materie de securitate cibernetică pentru entitățile identificate | 11.31 | 0.00 | 0.00% | Programe de formare. |
| C7.I.16 (ANFP) — Program de formare pentru funcționarii publici în competențe digitale | 20.00 | 5.66 | 28.30% | Formare în competențe digitale avansate pentru funcționarii publici |
| C7.I.17 (MEDAT) — Digitalizarea bibliotecilor | 22.63 | 6.78 | 29.96% | 60 de biblioteci renovate/dotate, 500 cu echipamente IT noi, 45.000 cetățeni instruiți |
| C7.I.18 (MEDAT) — Transformarea digitală și automatizarea proceselor de lucru robotice (RPA/IA) | 14.80 | 0.06 | 0.41% | 18 soluții de automatizare robotică și/sau inteligență artificială în administrație. |
| C7.I.19 (MEDAT) — Perfecționarea / recalificarea digitală a angajaților întreprinderilor | 19.00 | 0.93 | 4.89% | Perfecționare și recalificare digitală |
| TOTAL Componenta C7 (20 măsuri) | 1,739.48 | 373.90 | 21.49% |
Concluziile IMM România:
Impactul pozitiv al PNRR:
- Realizarea a aproximativ 257 km de autostradă, o investiție majoră într-un domeniu în care finanțarea exclusiv din surse naționale este dificil de susținut.
- Modernizarea a aproximativ 220 km de cale ferată, contribuind la dezvoltarea unei alternative eficiente la transportul rutier de pasageri și mărfuri.
Principalele deficiențe ale PNRR:
- Capacități industriale: renunțarea la componenta privind producția de baterii, limitând o oportunitate de dezvoltare a capacităților naționale de stocare a energiei.
- Energie verde: eliminarea componentei privind producția de panouri fotovoltaice, cu diminuarea oportunității de dezvoltare a unui lanț valoric național în domeniul energiei regenerabile.
- Infrastructură rutieră: reducerea obiectivului inițial de la aproximativ 429 km la 257 km de autostradă.
- Infrastructură feroviară: reducerea obiectivului de la aproximativ 328 km la 220 km de cale ferată.
- Digitalizarea IMM-urilor: impactul direct asupra întreprinderilor mici și mijlocii a fost mai redus, investițiile fiind orientate preponderent către proiecte de digitalizare ale sectorului public.
Încă din etapa de elaborare, PNRR a prezentat limite în ceea ce privește consultarea și implicarea reală a partenerilor sociali, iar propunerile formulate de IMM România nu au fost reflectate în forma finală a Planului.
- Finanțare insuficientă pentru IMM-uri: IMM România a propus alocarea a 5,1 miliarde de euro pentru susținerea IMM-urilor, însă în forma finală a PNRR, pentru mediul de afaceri au fost prevăzute aproximativ 1,3 miliarde de euro.
- Digitalizarea IMM-urilor: IMM România a propus acordarea unor vouchere de 5.000 de euro pentru 100.000 de IMM-uri, însă această abordare nu a fost preluată în forma propusă.
- Sprijin pentru antreprenoriat și inovare: au fost propuse programe precum: „Romania Tech Nation”, pentru susținerea a 20.000 de start-up-uri digitale și programul EQUITY pentru facilitarea accesului la capital al IMM-urilor inovatoare, start-up-urilor și scale-up-urilor
- Implementarea dificilă a schemei de digitalizare a IMM-urilor, cu granturi între 20.000 și 100.000 de euro.
Experiența PNRR evidențiază necesitatea implicării reale a partenerilor sociali în proiectarea programelor de finanțare, astfel încât fondurile europene să răspundă mai eficient nevoilor IMM-urilor și obiectivelor de competitivitate ale economiei românești.