Pozitia CNIPMMR privind noua lege a pensiilor

I. Proiectul Legii privind sistemul public de pensii INIȚIAT DE Ministerul Muncii și Justiției Sociale

            În data de 09.08.2018, Ministerul Muncii și Justiției Sociale a publicat pe site-ul său proiectul Legii privind sistemul public de pensii, cu mențiunea că așteaptă propuneri, sugestii şi opinii în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării, respectiv 09.08.2018 – 18.08.2018, termen nefezabil stabilit în perioada de concedii (http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/5210-2018-08-09-proiect-lege-priv-sistemul-public-pensi).

Proiectul de lege modifică reglementările actuale privind categoriile de pensii acordate, respectiv:

• Pensia pentru limită de vârstă;
• Pensia anticipată;
• Pensia de invaliditate;
• Pensia de urmaș.

Proiectul vizează o creștere a valorii punctului de referință, implicit o creștere a cheltuielilor bugetare:

“Art. 86 – (1) Valoarea punctului de referință prevăzută la art. 85 alin. (1) reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv 25.

(2) Valorile punctului de pensie sunt următoarele:

a) la data de 1 septembrie 2019 – 1.265 lei;

b) la data de 1 septembrie 2020 – 1.775 lei;

c) la data de 1 septembrie 2021 – 1.875 lei;

(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referință se stabileşte în cuantum fix și este de 75 lei.

(4) Începând cu anul 2022, valoarea punctului de referință se majorează anual cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 septembrie a fiecărui an în care se face majorarea și comunicat de Institutul Național de Statistică”.

Proiectul cuprinde și prevederi privind cuantumurile minime ale pensiilor: “Art. 91. – (2) Pensia minimă reprezintă un prag minim al cuantumului pensiei şi se stabilește în procente, minim și maxim, din salariul minim brut pe țară garantat în plată, în funcție de stagiul de cotizare realizat, astfel: procentul minim este de 45%, aferent stagiului minim de cotizare, la care se adaugă câte 1% pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat peste 15 ani, fără a depăși procentul maxim de 75%”.

De asemenea, este vizată o recalculare a tuturor pensiilor: “Art. 159. – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile stabilite pe baza legislației anterioare devin pensii în înțelesul prezentei legi și se recalculează prin înmulțirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referință prevăzută la art. 104, cu excepția pensiilor stabilite în fostul sistem de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001 care se recalculează conform art.171”.

II. POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND Proiectul Legii pensiilor

1. Modificarea legislației privind sistemul public de pensii are implicaţii multiple sociale și economice, fiind imperios necesar ca înainte de luarea unei hotărâri în acest domeniu să fie realizate ample analize de impact (social, bugetar, economic) și consultări cu partenerii sociali și organizațiile societății civile.

2. Noua lege privind sistemul public de pensii trebuie să respecte pe deplin principiile politicii fiscal-bugetare statuate de art. 4 din Legea nr. 69/2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare, republicată, respectiv:

• Principiul transparenţei;
• Principiul stabilităţii, cu asigurarea predictibilității pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice;
• Principiul responsabilităţii fiscale, care include obligaţia de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent şi de a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, fără efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social;
• Principiul echităţii, cu luarea în calcul a impactul financiar potenţial asupra dezvoltării economice pe termen mediu şi lung;
• Principiul eficienţei (utilizarea eficientă a resurselor publice  eficienţei economice).

3. CNIPMMR atrage atenția asupra următoarelor aspecte privind proiectul Legii privind sistemul public de pensii:

• Lipsa transparenței și a consultărilor cu confederațiile patronale reprezentative înainte de data publicării proiectului pe site-ul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, în condițiile în care potrivit dispozițiilor art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată este statuată “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”;

• Lipsa unei fundamentări corespunzătoare din punct de vedere al impactului bugetar (exp. la analiza impactului bugetar, nu sunt deloc completetate informații despre “Calculele detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare”, deși se recunosc creșteri importante a cheltuielilor bugetare și nici “Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare”), nefiind respectate dispozițiile art. 15 din Legea nr. 69/2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare, republicată, potrivit cu care: “(1)În cazul propunerilor de introducere a unor măsuri/politici/iniţiative legislative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, iniţiatorii au obligaţia să prezinte:

a) fişa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, însoţită de ipotezele şi metodologia de calcul utilizată;

b) declaraţie conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele şi priorităţile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală şi cu plafoanele de cheltuieli prezentate în strategia fiscal-bugetară”.

În Nota de fundamentare a proiectului Legii privind sistemul public de pensii este menționat în mod explicit un impact financiar negativ pentru perioada 2020-2022: “Impact financiar, plus/minus: 2020: -6,9 mld lei, 2021: -25,1 mld lei, 2022: -15,5 mld lei, în condițiile în care contribuţiile de asigurări menționate în Nota de fundamentare a proiectului sunt evident mai mari decât cele prevăzute și estimate în Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat pe anul 2018, diferența evidențiind de fapt un impact financiar negativ și mai mare decât cel menționat:

An	Contribuţiile de asigurări menționate în Nota de fundamentare	Contribuţiile de asigurări menționate în Anexa nr. 1: bugetul de stat pe anii 2018-2021 – sinteză din Legea nr. 2/2018	Diferență contribuții
2018	58,9 mld lei	52.499.180 mii lei	6,5 mld lei
2019	72,6 mld lei	63.624.680 mii lei	9 mld lei
2020	82,4 mld lei	73.827.150 mii lei	8,6 mld lei
2021	90,3 mld lei	85.746.980 mii lei	4,6 mld lei

• Necesitatea identificării soluțiilor de creștere responsabilă fiscal și susternabilă pe termen scurt și mediu a pensiilor, fără creșterea contribuțiilor angajatorilor și fără mărirea taxelor, impozitelor și celorlate sarcini fiscale.

• Necesitatea clarificării sursei veniturilor bugetare care vor asigura creşterile importante a cheltuielilor bugetare generate de proiectul Legii privind sistemul public de pensii, având în vedere că sunt prevăzute creșteri cu peste 70% nominal în urmatorii 3 ani a valorii punctului de pensie, cea mai mare creștere fiind stabilită pentru 01.09.2020, cu 2 luni înainte de alegeri:

Data	Valoarea punctului de pensie	Creștere % raportat la valoarea din 01.07.2018
1 iulie 2018	1.100 lei
1 septembrie 2019	1.265 lei	15%
1 septembrie 2020	1.775 lei	61%
1 septembrie 2021	1.875 lei	70,4%

• Necesitatea analizării în mod realist și obiectiv a situației de fapt (numărul de salariați, numărul de pensionari, venirurile și cheltuielile bugetare, situația forței de muncă de pe piața muncii, ținta maximă de 3% pentru deficitul annual, etc.):
• În prezent, veniturile bugetului de pensii sunt de ~55,4 miliarde lei, rezultate din contribuțiile salariaților şi angajatorilor, având în vedere că sunt peste 4,9 milioane de salariaţi din economie, cu o contribuție de 25% din salariul brut la bugetul de asigurări sociale, din care 3,75% se virează mai departe către fondurile de pensii administrate privat, cu excepția salariaților care acum au peste 55 de ani şi nu au intrat în sistemul Pilon II;
• Principalele venituri nete la bugetul de pensii se pot aproxima a fi 21,25% din totalul salariilor din economie, adică ~ 52,3 miliarde lei;
• Contribuţia angajatorilor este de ~ 3 miliarde de lei;
• Există 4,69 milioane de pensionari, iar pensia medie a fost inainte de 1.07.2018 de 1.072 lei; prin majorarea punctului de pensie de la 1 iulie, pensia medie va crește la      ~ 1.180 lei în a doua jumătate a anului 2018, rezultând o cheltuială anuală de 62 miliarde lei pentru anul 2018;
• Ca urmare, în 2018 va exista un deficit de  ~7 miliarde de lei la bugetul de pensii, care va fi acoperit de la bugetul general;
• Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează 5,7 milioane de salariaţi şi un salariu mediu brut de 5.362 lei în 2021 (netul urmând să fie 3.313 lei);
• 21,25% din salariul mediu brut în 2021 ar genera venituri la bugetul de pensii de 78 miliarde de lei, în condițiile unei colectări integrale, iar cheltuielile pentru pensii în 2021 vor fi de 115 miliarde lei, deficitul fiind de peste 30 miliarde de lei.

• Necesitatea asigurării condițiilor adecvate implementării noii legi, în prezent, pe actuală lege, fiind înregistrate întârzieri și probleme importante, fără a fi în situația recalculării tuturor pensiilor, astfel cum este menționat în proiectul Legii privind sistemul public de pensii.

În cuprinsul Raportului de activitate al Casei Naționale a Pensiilor Publice din 2017 se evidențiază în mod explicit:

• “Restricțiile impuse de legislația în vigoare, care îngreunează ocuparea posturilor vacante, cât şi pensionarea specialiştilor în domeniu, a avut consecinţe negative asupra tuturor activităţilor derulate în cadrul instituţiei. Deficitul de personal se reflectă în depăşirea termenelor stabilite de prevederile legale în vigoare pentru stabilirea şi plata pensiilor, pentru stabilirea şi plata drepturilor modificate sau recalculate, pentru soluționarea contestațiilor, pentru redactarea răspunsurilor la scrisori, petiţii, sesizări și pentru emiterea formularelor A1 privind legislația aplicabilă în situația lucrătorilor migranți, după cum urmează:
• stabilirea pensiilor se realizează pentru cererile de înscriere la pensie cu o întârziere medie de cca. 17 zile (față de 45 de zile, termenul prevăzut de Legea nr. 263/2010), la nivelul celor 42 de case teritoriale de pensii,
• plata pensiilor pentru cererile de modificare a drepturilor de pensie (recalculalări pentru trecerea de la pensie de invaliditate/ anticipată/ anticipată parțială la pensie pentru limită de vârstă, etc) se realizează cu o întârziere medie de cca. 50 zile, la nivelul celor 42 de case teritoriale de pensii,
• rezolvarea întârzierilor la soluționarea contestațiilor formulate împotriva deciziilor de stabilire a drepturilor de pensie, (procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional a CNPP, potrivit art. 149 din Legea nr. 263/2010), respectiv dintr-un număr de cca. 47.000 de contestații înregistrate începând cu anul 2011, au fost soluționate până în prezent cca. 23.000.
• activitatea de comunicare și relații publice a crescut constant de la an la an, cu cca. 30% față de anul 2011, ajungându-se la depășiri ale termenelor legale de soluționare ale diferitelor tipuri de solicitări, cu consecințe directe asupra imaginii instituției și asupra gradului de satisfacție al beneficiarilor.
• activitatea de relații internaționale: numărul de dosare de pensii comunitare constituite la nivelul caselor teritoriale de pensii este, de asemenea, în continuă creștere, în prezent fiind înregistrate peste 250.000 de dosare de pensii internaționale în sistemul public de pensii din România, dosare în cazul cărora se înregistrează multe întârzieri din cauze independente de voința caselor teritoriale de pensii (complexitatea dosarelor, necesitatea efectuării de numeroase demersuri suplimentare/intermediare pentru completarea acestora, prin colaborarea cu instituțiile corespondente din străinătate, personalul insuficient alocat desfășurării acestei activități)”.
• “În domeniul tehnologiei informaţiilor şi evidenţei contribuabililor la nivel naţional: Deficienţele de funcţionare ale sistemului informatic determinate de structura software și hardware depășită, în condiţiile în care firma care a implementat acest sistem a intrat în insolvenţă, precum şi modificările multiple ale cadrului legislativ, au determinat apariția unor disfuncționalități care nu au fost remediate în totalitate, chiar cu efort suplimentar depus și ore efectuate peste timpul normal de lucru”.
• “Activitatea complexă de administrare a bazelor centrale de date de plată a pensiilor din sistemul unitar de pensii publice şi a altor drepturi stabilite în baza unor legi cu caracter special,  de editare şi procesare a documentelor de plată, s-a derulat în condiţii satisfăcătoare, având în vedere următoarele probleme:
• prelucrarea unor volume mari de date/informaţii şi/sau cu impact financiar semnificativ, pentru implementarea modificărilor legislative din domeniul pensiilor, fără a se acorda, prin actele normative respective, intervale de timp pregătitoare  de cca. 3-6 luni pentru analiza, planificarea, elaborarea, testarea şi verificarea datelor şi a procedurilor informatice;
• spaţiul tehnologic în care se efectuează operaţiunile de editare şi procesare documente este necorespunzător;
• utilizarea de echipamente neperformante de tipărire şi procesare mandate de tip pensii, uzate şi depăşite tehnic (achiziţionate în perioada 2002-2006)”.
• “Reducerile succesive de posturi, în același timp cu implementarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și a unui număr de cca. 18 de acte normative cu caracter special și reparatoriu permanente și 21 conexe începând cu anul 2011, au condus la întârzieri în exercitarea atribuțiilor care au revenit CNPP și caselor teritoriale de pensii, în condițiile în care volumul de activitate a cunoscut creșteri substanțiale în toate zonele de competență. În consecință, sistemul funcţionează cu un număr de 3729 de posturi aprobate (din care în medie 3.500 ocupate, datorită mișcării de personal), pentru un număr de 10,55 milioane de beneficiari, din care: aprox. 5,05 milioane beneficiari de pensii și alte drepturi și aprox. 5,5 milioane asiguraţi în sistemul public în evidență cu realizarea stagiului de cotizare (din care, pentru cca. 4 milioane de persoane se fac viramente lunare către fondurile de pensii administrate privat). În contextul prezentat, la 10.000 de beneficiari revin 3,5 angajați, iar la 10.000 de pensionari revin, de fapt, 7,4 angajați.  În cadrul procesului de modernizare a serviciilor pe care le asigură beneficiarilor săi, CNPP și casele teritoriale de pensii au dezvoltat programe și activități care – în prezent – sunt derulate cu același număr insuficient de personal, ceea ce împiedică atingerea obiectivelor de eficiență și de creștere a gradului de satisfacție al pensionarilor, asiguraților și persoanelor juridice cu care relaționăm în aplicarea legislației”.