Respingerea introducerii obligativitatii antreprenorilor de a participa la sistemul de compensare a creantelor

Ministerul Economiei a iniţiat şi propune spre aprobare Guvernului României un proiect de Hotărâre prin care doreşte să modifice în totalitate normele de aplicarea a OUG nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată, cu modificările şi completările ulterioare, şi să introducă noi sarcini birocratice pentru întreprinzătorii privaţi, sub forma obligaţiilor de raportare.

Astfel, se doreşte obligarea operatorilor economici de drept privat, „cu scop lucrativ sau fără scop lucrativ” şi alţi contribuabili, persoane juridice, cât şi a instituţiilor publice, unităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, de a raporta către sistemul informatic de compensare al Centrului de Pregătire pentru Personalul din Industrie Bușteni – Sucursala București,  situația privind facturile restante mai mari de 10000 lei și mai vechi de 30 de zile de la emiterea facturii sau de la scadență.

I. PREZENTAREA SITUAŢIEI ACTUALE PRIVIND SISTEMUL NAŢIONAL DE COMPENSARE A CREANŢELOR

1. În prezent, conform OUG nr. nr. 77/1999, toate persoanele juridice, indiferent de formă de organizare şi de tipul de proprietate, au obligaţia de a “organiza evidenţa obligaţiilor de plată şi evidenţa creanţelor, pe termene scadente, către orice creditor, respectiv de la orice debitor, după caz”.
2. În anul 2017, prin Legea nr. 155/2017, s-au modificat dispoziţiile OUG nr. 77/1999, prevăzându-se că doar “persoanele juridice cu capital integral/ majoritar/ minoritar de stat au obligaţia de a întocmi situaţia privind sumele restante mai vechi de 30 de zile de la emiterea facturii fiscale sau de la scadenţă, dacă scadenţa este clar specificată, către orice creditor, respectiv de la orice debitor, persoană juridică, după caz, cu sediul în România”.
3. Prin această modificare, au fost eliminate companiile private de la obligaţia de raportare, către Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie Bușteni, Sucursala Bucureşti, în vederea includerii în procedura de compensare a datoriilor neplătite la termenele scadente.

Această soluţie de eliminare a întreprinderilor private de la obligaţia de raportare asumelor restante, s-a impus din cauza nefuncţionării în practică pentru agenţii economici privaţi, a unui sistem de compensare a creanţelor organizat de stat, rămânâd în continuare obligaţia de a organiza evidenţa obligaţiilor de plată şi evidenţa creanţelor.

Astfel cum am mai aratat, dacă în anul 1999, la momentul emiterii OUG nr. 77/1999, capitalul public reprezenta aproximativ 60%, iar cel privat 40%, în anul 2019 capitalul privat reprezintă componenta cea mai dinamică în totalul capitalului, reprezentând 85% din total capital.

II. POZIȚIA CNIPMMR REFERITOARE LA INTRODUCEREA DE NOI OBLIGAŢII ADMINISTRATIVE DE RAPORTARE PENTRU ÎNTREPRINZĂTORI

1. Proiectul de HG prin care se propune aprobarea de noi norme metodologice pentru aplicarea OUG nr. 77/1999, nu respectă actul normativ cu forţă juridică superioară.

Hotărârea Guvernului, act normativ subordonat actelor normative primare, nu poate să depăşească cadrul OUG şi nici să adauge la aceasta. Ori, prin faptul că se introduce obligaţia şi pentru întreprinzătorii privaţi de a participa la sistemul de compensare organizat de stat, cât şi a instituţiilor publice, unităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, se încalcă actul normativ primar, care stabileşte explcit că doar companiile cu capital de stat sunt obligate să participe la sistemul de compensare a creanţelor.

2. Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie Bușteni este o instituţie publică, cu finanţare din venituri proprii, care funcţionează în subordinea Ministerului Economiei.

Pentru serviciile de gestionare şi arhivare a circuitului de compensare, fiecare contribuabil, persoană juridică implicată într-un circuit de compensare plătește un tarif de 110 lei cu TVA. 

Potrivit HG nr.27/2017 privind organizarea şi funcţionarea Minsiterului Economiei, Centrul de Pregătire pentru Personalul din Industrie Bușteni are 58 de posturi. Practic pentru plata salariilor funcționarilor din această instituţie se introduc noi sarcini administrative şi taxe parafiscale pentru agenţii economici privati, fiind clar că nici companiile cu capital de stat nu mai utilizează acest sistem de compensare (pe site-ul Ministerului Economiei ultimile date privind totalul compensărilor realizate pe ani, datează din 2007).

• În anul 2018, când acelaşi Minister al Economiei a încercat modificarea OUG nr. 77/1999 în scopul impunerii obligativităţii intreprinzătorilor privaţi de a participa la sistemul de compensare, CNIPMMR a efectuat Testul IMM şi a dat un aviz negativ, din următoarele motive:
• Prin proiect se introduc noi sarcini administrative pentru IMM-uri, obligații de raportare, încalcandu-se principiul numărului constant menționat la art 9^1 din Legea nr. 346/2004, care dispune ca „Principiul numărului constant stabileşte că  introducerea unor noi sarcini administrative – obligaţii de raportare/ conformare – pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie să aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente.”
• Compensația în sistemul privat este reglementată în prezent de art. 1617[1] si următoarele din Noul Cod Civil, fără a fi necesar implicarea niciunui organ al administratie publice centrale sau locale, si fără teamă de amenzi contravenționale;
• Nu există motive să fie reintroduse obligații birocratice pentru IMM-uri, la peste 2 ani de la eliminarea lor prin Legea nr. 155 din 29 iunie 2017, conform principiului debirocratizării, respectiv de a raporta sumele restante mai vechi de 30 de zile catre o entitate de stat – sistem care s-a dovedit neaplicabil în domeniul privat. (de exemplu se pare că Ministerul Economiei nu a înţeles la ce foloseşte semnătura electronică: – se solicită date şi informaţii pe care alte instituţii publice le au deja: copia certificatului de înregistrare de la Registrul Comerţului, validată cu semnătură electronică certificată; copia actului de identitate cu semnătură olografă a persoanei împuternicite pentru: ridicarea/depunerea de acte şi documente, aplicarea semnăturii electronice calificate, validată cu semnătură electronică certificată).

• De asemenea, este de neînteles cum Ministerul Economiei susține această modificare, pentru introducerea de noi obligații administrative pentru mediul privat, în timp ce, tot la propunerea aceluiaşi Minister și a MFP, Guvernul a susținut în Parlament, în mai 2017, eliminarea companiilor private de la această obligație și aplicarea ei doar companiilor cu capital de stat (adresa Ministerului pentru Relatia cu Parlamentul nr. 4722/30.05.2017, disponibila la http://www.cdep.ro/proiecte/2016/400/90/9/pvg4722_30.05.2017.pdf )

(1) Compensaţia operează de plin drept de îndată ce există două datorii certe, lichide şi exigibile, oricare ar fi izvorul lor, şi care au ca obiect o sumă de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile de aceeaşi natură.

(2) O parte poate cere lichidarea judiciară a unei datorii pentru a putea opune compensaţia.

(3) Oricare dintre părţi poate renunţa, în mod expres ori tacit, la compensaţie.”

CNIPMMR solicită renunţarea la proiectul de HG care îşi propune să introducă noi sarcini birocratice de raportare pentru mediul privat, sub sancţiune aplicării de amenzi de la 1.000 la 5.000 de lei, şi menţinerea formei actuale, cu păstrarea obligaţiei de raportare a sumelor restante doar pentru companiile de stat, acestea înregistrând cele mai mari datorii din întreaga economie.

Impresia este că acest act normativ a fost elaborat pentru a da de lucru unor funcţionari din cadrul  Centrului de Pregătire pentru Personalul din Industrie Bușteni și nu pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri.