Necesitatea finantarii si implementarii programului de promovare a exportului pentru anul 2021

Programele pentru susținerea comerțului exterior (exportului românesc) au fost pâna la data de 24.12.2020 cele asumate și prin programul de guvernare al noului guvern (pag 34-35) și anume:

– PINT ( Programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români)

– PPE ( Programul pentru promovare la export)

1.PINT ( Programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români) este programul aprobat în baza Ordonanței de Urgenţă a Guvernului nr. 8/2017, valabil la momentul respectiv, până la 31 decembrie 2020. Prin aprobarea Regulamentul (UE) nr. 972, din 2 iulie 2020, aplicabilitatea Regulamentului (UE) nr. 1407/2013, privind aplicarea articolelor 107 și 108 asupra ajutoarelor de minimis, din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, a fost prelungită până la data de 31 decembrie 2023.  Guvernul României a lansat, totodată, în luna iulie 2020, Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, iar Consiliul Concurenţei, a transmis recomandarea prelungirii valabilităţii măsurilor de sprijin în domeniul ajutoarelor de stat.

Astfel că actualul ministru ar fi trebuit să aprobe în ultima ședință de guvern prelungirea valabilității acestui program până la data de 31.12.2023.

Deși, suntem convinși că direcția instrumente și programe export a transmis în timp util materialul necesar aprobării acestei proceduri de continuare a programului, acesta nu a fost nici măcar pe ordinea de zi a sedinței de guvern din 30.12.2020, astfel că acum, dacă d-l ministru Nasui ar dori să mai implementeze acest program, ar trebui sa fie reluata procedura de avizare în vederea elaborării unui proiect de OUG nou care ar dura cateva luni probabil.

În esentă acest program a fost gandit în 2017 pentru stimularea companiilor care ar dori să  realizeze primii pași spre export, prin participarea individuală la târguri și/sau misiuni economice, programul  initial având un grant de maxim 10.000 euro/companie care ar fi trebuit să reprezinte maxim 90% din proiectul de finanțare din care s-ar fi decontat participarea la târguri/misiuni, realizarea unui site bilingv sau chiar studii despre o anumită piață nouă de export sau plata unor cursuri de pregatire pentru export.

În 2018 a fost modificată modalitatea de sprijin prin acordarea unor plați de maxim 25.000 ron/târg sau 10.000 ron/misiune economică prin decontare ulterioară, plafonul nefiind niciodată deposit în acești ultimi ani.

Astazi am putea spune ca a fost închis definitiv acest program, chiar dacă în programul de guvernare se prevedea și acceptarea în cadrul acestui program și a beneficiarilor care aplicau pentru participarea la evenimente virtuale.

2.PPE ( Programul pentru promovare la export )  se derulează în baza următoarelor prevederi legale:

a) OUG nr. 120/2002, privind aprobarea Sistemului de susținere și promovare a exportului, cu finanțare de la bugetul de stat (BS), cu modificările și completările ulterioare;

b) HG nr. 296/2007, privind aprobarea Mecanismelor de derulare a acțiunilor din PPE, cu modificările și completările ulterioare;

c)  HG nr. 486/2004, privind înființarea Consiliului de Export;

d) Ordin nr. 1043/2007, privind principalele activităţi/acţiuni care vor fi realizate de societăţile comerciale participante la târguri si expoziţii internaţionale finanţate de la bugetul de stat;

e) Ordin 3641/2020, privind modificarea OMEEMA 1882/2020, privind aprobarea schemelor de minims, pentru acțiunile din PPE, cu finanțare de la BS;

De altfel în HG nr. 296/2007 este legiferata și procedura de sprijin la art.2

1) Suma alocată de la bugetul de stat, anual, Ministerului Economiei și Comerțului va fi utilizată pentru acoperirea, parțială sau totală, a cheltuielilor necesare aplicării Programului de promovare a exportului, care cuprinde următoarele acțiuni:

a) participarea la târguri și expoziții internaționale organizate în străinătate, conform programului elaborat anual de Ministerul Economiei și Comerțului;

b) organizarea de misiuni economice și acțiuni de promovare a exporturilor în străinătate;

c) realizarea de studii de piață și pe produse, inclusiv pentru obiective complexe;

d) realizarea de acțiuni de publicitate și reclamă cu caracter general, pe piețe de interes pentru exportul românesc;

e) realizarea unui portal de informații de comerț exterior, pe baze concurențiale, cu suportarea integrală a cheltuielilor, inclusiv a celor de administrare, din fonduri bugetare;

f) susținerea financiară a unor acțiuni promoționale organizate în țările de reședință de către birourile consilierului economic ale Ministerului Economiei și Comerțului;

g) finanțarea unor categorii de cheltuieli pentru organizarea în România a acțiunilor de promovare a exportului, la care participă firme străine, potențial importatoare de bunuri și servicii românești.  

În ultimii ani însă au fost aplicate doar prevederile alin. a) și sporadic prevederile alin.b), deși toate aceste măsuri ar fi trebuit sa fie aplicabile simultan.

Conform procedurilor, forma finala a  PPE aprobat de către Ministerul Economiei în colaborare cu Consiliul de Export trebuia cuprinsă la începutul anului în Programul Anual al Achizițiilor Publice (PAAP) în vederea desfășurării procedurilor de achiziție. Astfel că deși PPE a fost aprobat în luna decembrie (de fosta conducere) la începutul anului acesta d-l Ministru a solicitat scoaterea totala a PPE din PAAP pentru a fi aprobat de către domnia sa, fără nici o motivare, solicitând de altfel suma ridicola de 1.000.000 lei pentru susținerea exportului în anul 2021.

În esență a închis definit orice formă de sprijin pentru exportatorii români .

Constatăm că, în urma acestor acțiuni ale d-lui Ministru Nasui, sunt încălcate prevederile programului de guvernare al guvernului din care face parte, dar și legislația în vigoare referitoare la susținerea exportului.

Cu toate aceste, daca ar fi convocat Consiliul Consultativ al mediului de afaceri sau ar fi participat la ultima sedință a Consiliului de Export ar fi înțeles ’’urgenta ’’ unor decizii care ar fi trebuit luate în acest sens. Și sunt convins că ar fi primit si soluții de îmbunătațire a acestor programe .

Dar observam aceeasi atitudine in conducerea ministerului ca cea din 2016 cand s-a reusit perfomanta ratarii participarii la cel mai mare targ pentru produse din industria alimentara   SIAL Paris , producatorii romani fiind nevoiti sa-si amenajeze singuri unele standuri .

 Ar fi înteles și de ce o firma organizatoare primește un comision de 10-12% pentru o investitie de 500.000 euro pentru organizarea unui târg si care își recuperează aceasta suma cel mai devreme in 6 luni , fiind multe cazuri cand plata depaseste 9 luni ( mai ales la schimbarea conducerii).

Ar fi inteles si de ce contractele sunt semnate cu cel mult  30 zile inainte de inceperea targului (fiind cazuri cand s-au semnat cu cateva zile inainte ), si care sunt condititiile/ eforturile  prin care mai  avem spatiu expozitional la aceste manifestari in conditiile in care alte state balcanice platesc spatiul expozitional cu 1 an inaintea inceperii targului .

Propunerea noastră:

CNIPMMR susține în continuare desfășurarea acestor programe de sprijin pentru producătorii romani prin realizarea diferențiata a masurilor pentru companii astfel

• participare individuala a companiilor folosindu-se programul PINT dar printr-un concurs de proiecte prin care sunt susținuți și îndrumați către export (cofinantare 10%);
• participare sectoriala prin care toate structurile asociative sa fie in competiție în ceea ce înseamna participarea la târguri si expoziții , printr-o grila bazata pe categoriile de produse exportate si zonele in care ar participa companiile (cofinanțare 30%);
• participarea cu pavilion național la cele mai importante manifestari expozitionale unde statul este cel care organizeaza aceasta expozitie (cofinantare 50%). Selecția acestor manifestări sa poate fi modificata periodic în funcție de număr de participanți/zona/produse.

Cofinanțarea companiilor sa fie folosita in acțiunile prevăzute in HG 296/2007 la Art.2

a) realizarea de studii de piață și pe produse, inclusiv pentru obiective complexe;

b) realizarea de acțiuni de publicitate și reclamă cu caracter general, pe piețe de interes pentru exportul românesc;

c) susținerea financiară a unor acțiuni promoționale organizate în țările de reședință de către birourile consilierului economic ale Ministerului Economiei și Comerțului;

d) finanțarea unor categorii de cheltuieli pentru organizarea în România a acțiunilor de promovare a exportului, la care participă firme străine, potențial importatoare de bunuri și servicii românești.