Poziția CNIPMMR privind salariul minim brut pe ţară 2022

Consiliul Național al IMM-urilor din România a realizat în perioada 26.08-03.09.2021 un sondaj pentru a identifica opinia antreprenorilor cu privire salariul minim brut pe țară 2022. Astfel, în urma sondajului realizat, la care au răspuns 1108 antreprenori, au rezultat concluziile de mai jos.

1. În ceea ce privește forma de organizare, respondenții au fost 56,5% microîntreprinderi, 27,8% întreprinderi mici, 9,3% întreprinderi mijlocii și restul de 6.4% întreprinderi mari sau alte forme de organizare.

2. Cu privire la domeniul de activitate, 56% iși desfășoară activitatea în domeniul serviciilor, 27,5% în domeniul comerțului și 16,5% în domeniul producției.

3. Referitor la numărul de salariați încadrați cu salariul minim pe economie în societate, 59,3% au răspuns că acesta este de mai puțin de 9 salariați, 29,6% susțin că este cuprins între 10-49 salariați, iar 11,1% afirmă că numărul acestora este peste 50 de salariați.

4. Întrebați fiind pe care din scenariile pentru creșterea salariului minim brut în anul 2022 îl consideră aplicabil, antreprenorii au răspuns astfel:

• Să rămână la nivelul actual: 33,3%
• Scenariul IV – creşterea salariului minim cu peste 200 de lei: 22,2%
• Scenariul I – creşterea salariului minim cu 100 de lei, de la 2300 de lei 2400 lei: 18,5%
• Scenariul III – creşterea salariului minim cu 200 de lei, de la 2300 de lei la 2500 de lei: 15,7%
• Scenariul II – creşterea salariului minim cu 150 lei, de la 2300 de lei la 2450 de lei: 10,3%

5. În ceea ce privește modul în care activitatea antreprenorilor va fi afectată de mărirea salariului minim brut începând cu anul 2022, 50,5% sunt de părere că activitatea se va menține la același nivel, 33% activitatea va scădea ca urmare a impactului ridicat al costurilor salariale, iar 16,5% consideră că activitatea va crește ca urmare a creșterii motivației angajaților.

6. Întrebați dacă estimează că politica de personal a societăţii va fi afectată ca urmare a creşterii salariului minim brut începând cu anul 2022 antreprenorii au răspuns: 67,6% estimează că nu vor fi schimbări în politica de personal, 24,1% estimează că vor realiza disponibilizări pentru că impactul costurilor este mare, iar 8,3% estimează că vor realiza angajări pentru că salariul devine motivant.

7. . Referitor la principalele bariere care nu ar permite o creștere a salariului minim brut pe țară din anul 2022, antreprenorii au considerat astfel:

• Scumpirile din ultima perioadă (energie electrică, gaz etc) și impactul lor în activitatea societății: 59,3%
• Lipsa unor măsuri active de susținere pe piața forței de muncă (de ex: kurzarbeit): 48,1%
• Costul prea ridicat al resurselor umane: 36,1%
• Lipsa unor fonduri europene care să asigure creșterea competitivității: 33,3%
• Lipsa investițiilor publice care limitează existența contractelor pentru IMM-uri: 30,6%
• Existența unor contracte ce nu permit modificări ale structurii lor: 15,7%
• Altele: 4,5%

8. Întrebați fiind ce măsuri consideră că trebuie luate de către stat pentru a creşte salariul minim brut pe ţară în anul 2022, respondenții au menționat următoarele (răspuns multiplu):

• Creșterea salariului minim prin reducerea fiscalității pe forța de muncă: 62%
• Creșterea salariului minim fără creșterea taxelor (CAS, CASS, Impozit): 38%
• Impozit zero și menținerea CAS și CASS: 37%
• Zero taxe pe salariul minim (propunere USR-PLUS): 25%
• Altele: 3,6%

POZIŢIA CNIPMMR PRIVIND SALARIUL MINIM BRUT PE ECONOMIE ÎN ANUL 2022

Având în vedere începerea discuţiilor tripartite pentru stabilirea salariului minim brut pe ţară pentru anul 2022, ţinând cont de:

– contextul economic actual, influenţat de pandemia de COVID-19, în care relansarea economică şi recuperarea decalajelor în dezvoltare reprezintă obiectivul major al României,

– creşterea preţurilor de consum, îndeosebi la alimente şi energie, care afectează atât salariaţii cât şi întreprinderile, în special IMM-urile,

CNIPMMR susţine creşterea salariului minim brut pe economie pentru anul 2022 având la bază următorii piloni:

a. solidaritatea – creşterea salariului minim trebuie să asigure salariaţilor acoperirea creşterilor de preţuri;

b. competitivitatea – cresterea salariului minim nu trebuie să afecteze capacitatea de a intra/rămâne pe piaţă a întreprinderilor româneşti;

c. sustenabilitatea – evoluţiile salariului minim brut pe economie trebuie puse în contextul evoluţiei productivităţii muncii;

d. complementaritatea –  salariul minim brut pe economie trebuie stabilit pe baza coeziunii cu politicile publice de susţinere a mediului economic.

Stabilirea de către Guvern a creşterii salariului minim brut ca o măsură singulară,  fără încadrarea acesteia într-un pachet de măsuri de suport economic, va avea  ca efect transferul poverii scumpirilor asupra mediului privat, fapt care va conduce la o scadere a competitivităţii economiei româneşti, cu efecte imediate şomaj şi scaderea încasărilor la bugetele publice.

Guvernul trebuie să vină cu acţiuni de susţinere referitoare la compensarea creşterii preţului la energia electrică pentru mediul economic, în special IMM-uri, şi investiţii publice cu valoarea adaugată mare care să conducă la creşterea competitivităţii economiei.

Statul trebuie să îşi exercite activ rolul de reglementator şi arbitru al pieţei, lipsa de implicare a autorităţilor publice conducând la amplificarea dificultăţilor cu care se confrunţă IMM-urile: pierderea unor contracte/piețe, scumpirea prețului produselor și serviciilor, scăderea competitivității, scăderea profitului, ajungându-se în situaţia în care piaţa îşi pierde capacitatea de a se autoregla în mod echitabil la nivelul cererii şi ofertei.

PROPUNERILE CNIPMMR PENTRU STABILIREA SALARIULUI MINIM BRUT PE ECONOMIE

1. Crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente,  prin care să fie stabilit salariul minim brut la nivel naţional, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanţi ai partenerilor sociali şi ai guvernului, pe baza analizei productivităţii muncii şi a performanţelor de ansamblu ale economiei româneşti.

Aceasta cerinţa este în concordanţă curaportele de țară privind România din ultimii ani, în care s-a arătat în mod constant că în România nu există încă un mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim, fapt mentionat inclusiv în anul 2020[1].

2. Creşterea salariului minim, fără o creştere concomitentă a contributiilor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale.

Respectiv, valoarea contribuţiei, impozitul pe salariu și CAM sa fie menținute la nivelul celor existente la momentul actual (la valoarea salariului minim brut pe economie de 2300 lei/lună) în condiţiile în care salariul minim ar urma să crească (mecanism similar salariului minim pe economie aplicat in sectorul construcţiilor).

3. Stabilirea unui pachet de stimulente salariale care sa fie scutite de la impozitare.

Angajatorul, în limita unei valori prestabilite printr-un act normativ, poate opta pentru acordarea unuia sau mai multor stimulte care se vor regăsi în cadrul pachetului (ex. tichete de masa, abonamente de transport, tichete de vacanta, diurna pentru deplasari, abonamente medicale, prime, abonamente pentru diferite activităţi educative, culturale sau sportive).

4. Eliminarea taxelor la bugetul de stat aplicabile asupra venitului realizat de către salariaţi ca urmare a participării la profit.

Astfel, ar creşte productivitatea muncii, de care tot mai mulţi angajatori se plâng, angajaţii fiind direct interesaţi de evoluţia favorabilă a activităţii întreprinderii iar angajatorii ar fi motivaţi să aplice participare la profit ca măsură de recompensare şi fidelizare a angajaţilor.

5. Reducerea/regândirea nivelului de taxare a muncii şi realizarea unui nou sistem de acordare a deducerilor personale de care beneficiază salariaţii.

Până la un anumit nivel de salarizare ar putea fi aplicate cote de impozitare mai mici astfel încât angajatorului să nu i se mărească nivelul cheltuielilor cu forţa de muncă iar angajatul să beneficieze de un venit net mai mare.

6. Pentru transformarea economiei româneşti dintr-o economie cu valoarea adaugată mică şi salariu minim brut scăzut într-o economie cu grad ridicat de inovarea este necesar asumarea unui plan concret pentru creşterea inovării în cadrul IMM-urilor.

În vederea sporirii accesului IMM-urilor la inovare, CNIPMMR propune următoarele măsuri:

• Alocarea a minim 0,4% din PIB pentru finanţarea programelor de dezvoltare şi a măsurilor de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii;
• Operaţionalizarea cât mai rapidă a programelor prevăzute în Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 62/2014, astfel :
• Alocarea de fonduri europene suplimentare din cadrul financiar multianual 2014-2020;
• Implementarea urgentă a cadrului financiar multianual 2021-2027 şi operaţionalizarea fondurilor pentru IMM-uri;
• Sprijinirea IMM-urilor  prin intermediul PNRR.

7. Realizarea unei analize a productivităţii muncii personalului bugetar şi corelarea nivelului salarial din sistemul bugetar cu cel din sectorul privat.

8. Adoptarea unor măsuri ce au ca scop limitarea scumpirilor din domeniul energiei (energie electrică şi gaze naturale) astfel încât întreprinderile să-şi poată menţine costul de producţie şi să devină competitive pe pieţele externe.

Una dintre măsurile pe care le propunem în acest sens ar fi suprataxarea cu 90% a diferenţei pozitive de profit în registrate ca urmare a creşterii de preţ, diferenţă rezultată în urma comparării profitului pe anul 2021 cu cel din anul anterior.

---

[1] Raportul de țară din 2020 privind România, COM(2020) 150 final, pg. 40.

  În 2021 evaluările efectuate de Comisie cu privire la fondul planurilor de redresare și reziliență vor înlocui rapoartele de țară din cadrul semestrului european.