Situația implementării PNRR

CADRU GENERAL:

PNRR conține un număr de  66 de reforme și 111 componente de investiții. De asemenea, include un total de peste 500 de jaloane și ținte care trebuie îndeplinite până la 31 august 2026 (PNRR a fost aprobat oficial de Comisia Europeană la 27 septembrie 2021).

1. IMPLEMENTAREA ÎN PREZENT:

– mai mult de jumătate din cele 66 de reforme asumate prin PNRR sunt deja îndeplinite.

– alte 23 de reforme sunt în curs de îndeplinire.

2. RISCUL DEZANGAJĂRII  DIN PNRR

Există un risc ridicat de neîndeplinire pentru 65 de ținte și jaloane, din cele 179 de jaloane și ținte aferente cererilor de plată 5 și 6, rezultând că aproximativ  1/3 din jaloane sunt considerate cu risc de neîndeplinire, fiind posibilă pierderea a cel puțin 30% din cele 10 miliarde de euro rămase.

Sunt în pericol 14 reforme, cele mai multe reforme nerealizate fiind în energie, transporturi și guvernanța companiilor de stat, blocând la rândul lor cereri de plată importante (fiecare dintre ele estimată la o valoare de peste 770 de milioane de euro).

3. SUME ÎN PNRR

Nr.crt.	Capitol	Valoare
1	Alocat Total	21.41 mld. de euro –13,57 mld. de euro sub formă de granturi nerambursabile – 7,84 mld. de euro împrumuturi.
2	Încasări de la U.E	10.72 mld.  de euro
3	Suma plătită pentru proiectele PNRR	10.78 mld.  de euro
4	Valoare contractată	20.82 mld.  de euro

4. Principalele cereri de plată (valori):

Cererea 1: 2,94 miliarde euro;

Cererea 2: 3,22 miliarde euro;

Cererea 3: 1,3 miliarde euro;

Cererea 4: 2,62 miliarde euro (depusă la 19 decembrie 2025);

Cererea 5: 1,18 miliarde euro (trimestrul 1 din 2026);

Cererea 6 (viitoare): aproximativ 8,8 miliarde euro (estimată pentru trimestrul 3 din 2026).

SITUAȚIA IMM-URILOR ÎN IMPLEMENTAREA PNRR

Remintim că:

PNRR-ul a prevăzut modificări ale sistemului de impozitare a microîntreprinderilor care s-au concretizat în scăderea de 10 ori a cifrei de afaceri pentru care se poate aplica impozitul pe venit, respectiv 100.000 € în 2026, față de 1 milion de euro în 2022 și 500.000 euro în 2023.

• Valoarea totală a măsurilor de dezvoltare/susţinere a sectorului IMM-urilor se situează sub nevoia reală de finanţare a acestora.
• Valoarea finanţărilor prevăzute în PNRR pentru mediul de afaceri (nu exclusiv pentru IMM-uri), era de aproximativ 1,3 mld. de euro spre deosebire de  5,1 mld. de euro care, conform studiilor care au stat la baza elaborării PNRR, ar fi reprezentat valoarea reală necesară de finanțare a IMM-urilor.

În privința proiectelor destinate IMM-urilor în PNRR, atragem atenția asupra apelului privind Digitalizarea IMM-urilor – acordarea de granturi între 20.000 și 100.000 euro pe întreprindere – care s-a confruntat cu probleme, cea mai recentă modificare a Ghidului fiind în februarie 2026, prin care s-a prelungit perioada de implementare până la 29 mai 2026.

Din informațiile publice rezultă că ar fi fost semnate aproximativ 5.400 de contracte, iar din bugetul inițial de aproximativ 350 de miloane de euro, în jur de 270 de milioane de euro au fost redistribuiți către alte obiective.

IMM România a propus programe pentru susţinerea IMM-urilor, la momentul elaborării PNRR, astfel:

a) Program pentru digitalizarea IMM-urilor – acordarea de vouchere în valoare unitară de 5.000 de euro, cu ajutorul cărora 100.000 de IMM-uri să-şi digitalizeze activitatea, astfel:

– crearea unui site de prezentare;

– achiziţionarea unei semnături electronice;

– achiziţionarea unei aplicaţii pentru implementarea telemuncii;

– achiziţionarea de echipamente hardware.

Acest lucru ar fi permis ca cel puțin 1 din 7 IMM-uri să fie digitalizat la un nivel minim, în condițiile în care afacerile românești sunt într-o perioadă lentă în integrare a cloud-ului, inteligenței artificiale și a analizei datelor în activitățile lor, conform Digital Decade 2025 country reports-Romania.

Același raport, arată că doar 15,52% dintre firmele românești au adoptat tehnologii cloud, semnificativ sub media UE de 38,97%. Mai exact, IMM-urile au avut o rată de adopție mai mică, de 14,8%, în timp ce 36,03% dintre întreprinderile mari au utilizat servicii cloud. Acest lucru a dus la o diferență de 21,23 puncte procentuale în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor cloud între IMM-uri și întreprinderile mari.

b) „Romania Tech Nation” care avea ca şi scop susținerea a cel puțin 20.000 de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare judet, plus București, cu câte 40.000 euro/start-up.

Prin program se dorea:

– Creșterea unui ecosistem de afaceri capabil să facă față provocărilor viitorului;

– Resurse umane calificate şi cu competențe în tehnologia informației;

– Susținerea inițiativelor antreprenoriale;

c) Programul „IMM RESTART ROMÂNIA” se intenţiona susţinerea IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19, urmând să fie acoperite costurile de finanțare și garantare (granturi pentru acoperirea comisioanelor de administrare și risc și a dobânzilor pe o perioadă de  8 luni,  grant direct reprezentând 10% din valoarea creditului), precum și costurile cu asistența tehnică acordată aplicanților.

Prin acest program se dorea susţinerea a 50.000 de IMM-uri, cu o valoare medie de 30.000 euro/finantare.

d) Programul EQUITY  – propunea crearea unui fond de investiții de tip capital de risc prin care să se asigure accesul la lichidități a IMM-urilor, respectiv a 10.000 IMM-uri inovative, start-up-uri și scale-up-uri cu o sumă investită de maxim 200.000 euro. Partenerii Fondului de investiții, CNIPMMR și FNGCIMM SA-IFN, aveau ca atribuţii supravegherea modului de utilizare a resurselor financiare, fondul de investiții urmând să-şi facă exitul din companiile în care investea în capitalul lor social, după minim 3 ani.

Prin program se urmărea:

• Creșterea unui ecosistem de afaceri capabil să facă față provocărilor viitorului;
• Susținerea inițiativelor antreprenoriale;
• Creșterea numărului de IMM-uri capitalizate și bancabile;
• Creșterea inițiativelor antreprenoriale în domeniul tech și nontech;
• Creșterea internaționalizării IMM-urilor;
• Reducerea șomajului prin crearea de noi locuri de muncă.

Cu toate că PNRR își propunea stimularea redresării economice prin infuzii de capital, nu doar prin împrumuturi, impactul implementării acestor măsuri pentru sprijinul IMM-urilor este minor, deși  în cadrul Componentei C9. SUPORT PENTRU SECTORUL PRIVAT, CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE se prevedeau instrumente financiare pentru sectorul privat :

–    Fondul de fonduri de capital de risc pentru redresare – 400 mil. Euro (Fonduri de capital de risc pentru întreprinderi mici și mijlocii, midcaps si fonduri de infrastructura (inclusiv pentru eficiența energetică, energie regenerabila, rețele de banda largă și infrastructuri sociale);

 –   Fondul de fonduri pentru digitalizare, acțiuni climatice și alte domenii de interes – 300 mil. Euro.

Riscul pierderii fondurilor din PNRR este unul real, iar efectele vor fi resimțite direct de IMM, fie în calitate de beneficiari, fie de prestatori/furnizori, acest lucru adăugându-se  impactului inflației, creşterii preţurilor la carburanți, energie şi gaze naturale, fapt care accentua problemele cu care se confruntă IMM-urile.