Economia stagnează, iar consumul și industria trag PIB-ul în jos. Investițiile rămân principalul motor de susținere a economiei

București, 7 septembrie 2026 – Datele publicate de Institutul Național de Statistică privind Produsul Intern Brut în trimestrul II al anului 2026 confirmă deteriorarea contextului economic. PIB-ul României a rămas nemodificat față de trimestrul I 2026, în timp ce, comparativ cu trimestrul II 2025, economia a înregistrat o scădere de 0,4% pe seria brută și de 2,0% pe seria ajustată sezonier. În primul semestru al anului, PIB-ul s-a diminuat cu 0,7% pe seria brută și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

Pentru IMM România, datele indică o economie aflată sub presiunea diminuării consumului și a contracției unor sectoare cu o pondere importantă în activitatea întreprinderilor mici și mijlocii. În același timp, dinamica investițiilor și evoluția construcțiilor reprezintă principalele elemente pozitive și arată necesitatea menținerii unui cadru economic care să stimuleze investițiile private.

Consumul populației, unul dintre principalele semnale de alarmă

În semestrul I 2026, cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației s-a redus cu 2,5%, având o contribuție negativă de -1,5 puncte procentuale la evoluția PIB.

Scăderea consumului este deosebit de relevantă pentru IMM-uri, având în vedere dependența unui număr foarte mare de întreprinderi din comerț și servicii de cerere internă.

Evoluția este reflectată și la nivel sectorial. Grupul format din comerț, repararea autovehiculelor, transport și depozitare, hoteluri și restaurante, care reprezintă 21,6% din PIB, a înregistrat o reducere a volumului activității cu 3,9%, contribuind cu -0,9 puncte procentuale la modificarea PIB în primul semestru.

Industria și sectorul IT&C au înregistrat scăderi

Industria, cu o pondere de 16% în formarea PIB, și-a redus volumul activității cu 2,9%, contribuind cu -0,5 puncte procentuale la evoluția economiei.

Totodată, sectorul informații și comunicații, cu o pondere de 7,3% în PIB, a consemnat o diminuare a volumului de activitate cu 3,5%, contribuția acestuia fiind de -0,3 puncte procentuale.

Tranzacțiile imobiliare au înregistrat, de asemenea, o reducere importantă, de 4,5%, contribuind cu -0,3 puncte procentuale la evoluția PIB.

Investițiile și construcțiile, principalele elemente pozitive

În contrast cu reducerea consumului și a activității din mai multe sectoare economice, investițiile au avut o evoluție puternic pozitivă.

Formarea brută de capital fix a crescut cu 10,9% în primul semestru al anului și a contribuit cu +2,4 puncte procentuale la evoluția PIB, reprezentând cel mai important factor pozitiv pe partea de utilizare a produsului intern brut.

Sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere a volumului activității de 12,3%, contribuind cu +0,7 puncte procentuale la evoluția PIB. Activitățile de spectacole, culturale și recreative și alte servicii au crescut cu 11,7%, iar agricultura, silvicultura și pescuitul cu 3,5%.

Datele arată astfel o diferență tot mai pronunțată între dinamica investițiilor și cea a consumului, creșterea investițiilor reușind să compenseze parțial scăderile înregistrate de alte componente ale economiei.

Comerțul exterior nu reușește să susțină creșterea economică

Exportul net de bunuri și servicii a avut o contribuție negativă de -0,1 puncte procentuale la evoluția PIB în primul semestru.

Exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 1,3%, însă importurile au avansat într-un ritm mai rapid, de 1,6%, menținând presiunea generată de dezechilibrul comercial.

Florin Jianu, Președinte al IMM România, a declarat:

„Datele din primul semestru al anului arată o economie care și-a pierdut o parte importantă din motoarele tradiționale de creștere. Consumul populației scade, industria se contractă, iar comerțul, transporturile și sectorul HoReCa înregistrează o diminuare a activității. Pentru întreprinderile mici și mijlocii, aceste evoluții se traduc direct prin reducerea cererii, presiune asupra cifrei de afaceri și dificultăți suplimentare în realizarea investițiilor.

Într-o economie care scade cu 0,7% în primul semestru și în care consumul gospodăriilor se reduce cu 2,5%, introducerea unor noi poveri fiscale asupra mediului privat ar avea efectul de a accentua încetinirea economică. Avem nevoie de măsuri care să stimuleze competitivitatea, investițiile și consumul, nu de măsuri care retrag suplimentar resurse din economie.”

În acest context, IMM România consideră necesare menținerea unui cadru fiscal predictibil și evitarea introducerii unor noi sarcini fiscale care ar afecta capacitatea de investiție a companiilor, accelerarea investițiilor finanțate prin PNRR și fondurile europene, susținerea investițiilor productive ale IMM-urilor și reducerea poverii administrative suportate de întreprinderi.