Analiză de impact – majorarea salariului minim (2027)

IMM România a realizat o simulare a efectelor măririi salariului minim brut garantat în plată, începând cu 1 ianuarie 2027, asupra antreprenorilor, și în special, asupra microîntreprinderilor, care reprezintă aproape 98% din totalul întreprinderilor din România.

Pe grupe de cifră de afaceri, o majorare a salariului minim cu +300 sau +500 lei, plus scumpirea energiei și a combustibilului, reduce profitul mediu cu 12–18%. Cea mai expusă e grupa sub 1 mil. lei (84% din firme), un singur salariat plătit la nivelul salariului minim ar consuma 25–33% din profitul mediu.

Salariul minim: cost și taxe (lei/lună)

Presupune că scutirea de 200 lei expiră la 31 decembrie 2026. La +300 lei, angajatul primește doar +100 lei net, iar statul ia 68% din costul suplimentar.

Firmele din România după cifra de afaceri (2025)

3/4 salariați lucrează în firme cu cifra de afaceri sub 250 mil. lei.

Firma medie pe grupe: cifra de afaceri 2025 minus elementele noi (lei/an)

Salariul minim include majorarea din iulie 2026 și pe cea din 2027. Ipoteză: în fiecare grupă, 46,7% din salariați sunt plătiți la minim (1.759.027 salariați din 3.765.049 salariați în mediul privat); în firmele mici ponderea e probabil mai mare.

Simularea utilizează rezultatele financiare medii din anul 2025 și două scenarii de majorare a salariului minim, cu 300 lei, respectiv 500 lei, pentru estimarea profitului brut în anul 2027.

Ce rămâne antreprenorului: „salariul net” din dividende

În firma medie cu cifra de afaceri de sub 1 mil. lei (83.9% din firme), antreprenorul rămâne cu ~1.532–1.607 lei după majorare (300 de lei/luna sau 500 de lei/lună), adică mai puțin decât salariul net al angajatului său plătit la minim (2.799–2.920 lei).

Ipoteze: firmele sub 1 mil. lei sunt microîntreprinderi (cifra de afaceri medie 164.754 lei, sub plafonul de 100.000 euro) cu impozit de 1% pe venit; celelalte plătesc 16% pe profit.

Concluzii

• Firmele sub 1 mil. lei sunt cele mai expuse: profitul mediu scade cu 15–18%, iar fiecare salariat nou consumă 25–33% din el.
• Pentru economie: cost salarial suplimentar de 6,6–10,9 mld. lei/an; bugetul încasează 4,5–6,3 mld. lei/an în plus;
• Pentru micii antreprenori: Sumele lunare rămase de 1.532 lei –1.607 lei nu pot asigura cheltuielile pentru un nivel de trai decent, rezultând că aceștia sunt și proprii angajați (majoritatea la nivelul salariului minim) sau sunt angajați la alți angajatori.

POZIȚIA IMM ROMÂNIA PRIVIND CREȘTEREA SALARIUL MINIM BRUT PE ȚARĂ

IMM România, având în vedere contextul economic actual, propune înghețarea salariului minim brut pe țară, având în vedere:

1. Competitivitatea scăzută a companiilor românești, în contextul creșterii costurilor cu energia electrică, combustibilii și gazele naturale. Măsurile adoptate prin pachetele de reformă, care au condus la majorarea taxelor și impozitelor pentru mediul de afaceri, contribuie, de asemenea, la diminuarea competitivității societăților românești.

2. Scăderea generalizată a consumului, coroborată cu creșterea numărului de insolvențe arată că mediul economic nu mai poate susține o creștere a costurilor;

3. Soluția pentru creșterea veniturilor salariaților , fără o mărire nesustenabilă a costurilor  pentru angajatori, este scăderea fiscalității pe forța de muncă. In sondajele realizate de IMM România 84,7% dintre antreprenori susțin reducerea cu 5 puncte procentuale a impozitului pe salarii, ca o modalitate de creșterea a veniturilor pentru salariați

4. Guvernul nu poate transfera costurile doar pe umerii mediului de afaceri,  fără a reduce cheltuielile generale ale statului, astfel încât scăderea fiscalității pe forța de muncă să poată fi absorbită de bugetul statului.