Pozitia CNIPMMR privind impozitul pe gospodarii

Referitor la „noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare”, CNIPMMR susține necesitatea luării în considerare a următoarelor aspecte importante:

1. Pentru elaborarea Codului Economic, inclusiv a capitolului privind Codul fiscal, este necesară asigurarea aplicării principiilor reglementării inteligente (smart regulation) și anume:
   • “procesul decizional să fie deschis și transparent”;
   • „cetățenii și părțile interesate să poată formula observații în toate etapele procesului de legiferare și de elaborare a politicilor”;
   • „evaluarea impactului preconizat și a impactului real al acțiunilor în fiecare etapă a procesului decizional” (analizarea posibilelor consecințe economice, sociale, bugetare și fiscale);
   • „sarcinile de reglementare pentru întreprinderi, cetățeni și administrațiile publice sunt menținute la un nivel minim”.

2. Necesitatea asigurării transparenței și a dialogului social calitativ cu confederațiile patronale reprezentative la nivel național

• Deși reglementarea impozitului este de maxim interes pentru contribuabili, pentru noul concept de administrare prin globalizare a impozitului pe venit pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice nu este publicat decât un comunicat în care se anunță că „Încă de la începutul anului Guvernul lucrează la realizarea Codului Economic, care include Codul Fiscal, așa cum este prevăzut în Programul de Guvernare, iar impozitul pe venit este un capitol din Codul Fiscal. În acest scop, unul dintre grupurile de lucru organizate de Ministerul Finanțelor Publice analizează conceptul referitor la administrarea impozitului pe venit, prin globalizare anuală pentru fiecare gospodărie din România. Conceptul este evaluat de către o paletă largă de specialiști, atât din partea MFP, cât și din partea Uniunii Naționale a Notarilor Publici, a Camerei Consultanților Fiscali, a Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați și a Coaliției pentru Dezvoltarea României”.

• Pentru elaborarea Codului Economic, inclusiv a capitolului privind Codul fiscal, este strict necesară implicarea confederațiilor patronale reprezentative la nivel național, potrivit dispozițiilor legale în vigoare: dispozițiile art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată, care prevede “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social” , coroborate cu dispozițiile art. 9 alin. (5) din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare: “Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”.

• Referitor la „noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare” există numeroase declarații politice contradictorii care trebuie clarificate ( declarații privind reducerea impozitării, concomitent cu creșterea fiscalității, prin extinderea bazei de impozitare și reducerea deducerilor fiscale: „Nimeni nu va plăti mai mult. Se înlocuiesc cele două cote de impozitare — 16% impozit pe salarii și pe alte activități și cea de 5% pe dividende — se înlocuiesc cu 0% și 10%, adică toată lumea va plăti mai puțin” vs. „ceea ce urmărim este să lărgim baza de impozitare” vs. “Ideea e să scoți din economia neagră toți banii posibili, apropo și de unde încasăm ca să mărim salariile: fiscalizăm totul” vs. „nu e echitabil ca un salariat care are salariul minim pe economie, dar şi venituri suplimentare semnificative din chirii sau dividende să primească aceleaşi deduceri fiscale ca un salariat cu salariul minim, dar fără niciun alt venit”).

3. Necesitatea analizării impactului reglementării raportat la consecințe bugetare

• Noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare implică modificări de cotă/calcul și plata impozitului anual după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile, în două tranşe (1/2 din suma datorată la data depunerii declaraţiei de venit global și 1/2 din suma datorată în termen de 60 de zile de la data depunerii declaraţiei de venit global).

• În anul 2016, 12,4% din veniturile totale ale bugetului general consolidat (27,7 miliarde de lei) au fost impozitele din salarii şi venit. Potrivit programării bugetare cuprinse în „Raportul privind situaţia macroeconomică pe 2017 şi proiecţia acesteia pentru 2018 – 2020“, în 2017, din impozitul pe salarii şi venit, ar urma să se încaseze la buget 30 de miliarde de lei, adică 11,8% din veniturile totale ale statului.

• Plata impozitului anual după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile va avea ca efect un gol în vistieria statului în anul 2018 de cel puţin 30 de miliarde de lei, concomitent cu o creștere a cheltuielilor bugetului cu 4,2 miliarde lei/an reprezentând onorariile celor 35.000 de consultanți fiscali (10.000 lei onorariu x 35.000 x 12 luni).

• O trecere de la 16% la 10% a impozitului pe venitul din salarii ar însemna o diminuare a impozitului aferent anului 2018, care va fi încasat în anul 2019 cu 10 miliarde de lei raportat la cifrele din 2016 şi de 11,2 miliarde de lei raportat la prognoza de venituri din impozitul pe salarii pentru 2017.

• În Programul de Guvernare se menționează: „Impactul bugetar al aplicării acestor măsuri, de la 1 ianuarie 2018, va fi amortizat în primul an şi jumătate, în special ca urmare a creşterii numărului de salariaţi, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul reducerii contribuţiilor în 2014, când după un an de zile, deşi Consiliul Fiscal prognoza o scădere a veniturilor din contribuţii in 2015, de peste 3,2 mld. lei, în realitate acestea au crescut cu 65 mil. lei“.

• Amortizarea în primul an şi jumătate ca urmare a creşterii numărului de salariaţi nu se va putea realiza fără măsuri ample de stimulare a înființării de IMM-uri și noi locuri de muncă și fără lansarea unor proiecte ample de investitii și creșterea investițiilor publice, fără debolcarea fondurilor europene.

• Analizarea impactului reglementării raportat la consecințe bugetare trebuie să evidențieze sursele de venit pentru acoperirea celor 30 de miliarde de lei din impozit care vor fi încasate după 25 mai a anului fiscal următor celui în care s-au realizat veniturile, precum și a celor 4,2 miliarde lei reprezentând onorariile consultantilor fiscali, a celor 10 miliarde de lei mai puțini rezultate din cotele reduse de impozit, precum și costurile cu care va fi finanțat decalajul de încasare și de impozite.

• Eliminarea reținerii la sursă va avea ca efect numeroase executări fiscale silite ale contribuabililor care vor cheltui fără a economisi sumele aferente impozitului și care vor fi în imposibilitatea plății acestuia.

4. Necesitatea simplificării procedurilor fiscale și reducerea cheltuielilor birocratice și administrative

• Reglementarea inteligentă (smart regulation) implică simplificarea procedurilor și reducerea cheltuielilor birocratice și administrative.

• În forma prezentată, noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, va institui o sarcina administrativă suplimentară imensă (rezultată din înregistrare, stabilire obligaţii, evidenţă, plată/compensare, control etc.) și o creștere foarte mare a cheltuielilor birocratice și administrative (4,2 miliarde lei/an reprezentând onorariile celor 35.000 de consultanti fiscali, cheluială cu salariile, spațiile și dotarile necesare pentru noile posturi bugetare care vor fi înființate pentru înregistrarea, evidenţa, controlul celor 7,1 milioane de gospodării existente în România).

5. Menținerea cotei unice și scăderea impozitării pe forţa de muncă

Menţinerea cotei unice este necesară și este de analizat posibilitatea reducerii de la 16% la 10% a acesteia, inclusiv eliminarea impozitului pe dividende, cu menținerea actualului sistem fiscal coroborat cu scăderea impozitării pe forţa de muncă și a reținerii la sursă a impozitului, care asigură simplificare administrativ-fiscală, costuri birocratice reduse, cunoașterea regulilor și procedurilor de către toți contribuabilii, dar și creșterea veniturilor nete ale acestora, cu 6 puncte procentuale, cu efecte pozitive multiple economice și sociale.

6. Implementarea sistemului de impozitare pe gospodării, având în vedere schimbările pe care le implică, necesită în viziunea CNIPMMR:

– o perioadă de pregătire de minim 5 ani pentru ANAF şi cetăţeni (pregătirea salariaţilor şi a infrastructurii IT pentru noul sistem, informare şi explicare pentru cetăţeni);

– asigurarea numărului optim de consultanţi fiscali (angajare, pregătire profesională);

– constituirea fondurilor bugetare de trecere la noul sistem, raporat la faptul că, cel puţin 1,5 ani din momentul introducerii nu se va încasa impozitul pe salarii (în practică mai mult ca sigur în primii 2-3 ani nu se va reuși o colectare a impozitului de la toate gospodăriile care ar trebui să plătescă.)