Sănătatea românilor sub asediul suprareglementărilor

PALMED avertizează că noile măsuri promovate de CNAS riscă să provoace dezechilibre majore în sistemul medical și să afecteze direct accesul pacienților la investigații și tratamente vitale.

În timp ce România se confruntă cu unul dintre cele mai dificile momente pentru sistemul sanitar – deficit de personal medical, liste de așteptare în creștere, costuri explodate și nevoia urgentă de investiții – Casa Națională de Asigurări de Sănătate pare să fi ales o direcție care merge exact împotriva interesului pacienților.

După tentativa de acum doar câteva săptămâni de a introduce o formulă arbitrară care limitează accesul pacienților la serviciile medicale oferite de furnizorii privați în cadrul Programelor Naționale de Sănătate Curative, atragem atenția ca CNAS pregătește un nou pachet de modificări care confirmă aceeași filozofie administrativă: mai mult control, mai multe obligații, mai multe restricții și tot mai puțină preocupare pentru efectele reale asupra pacienților.

Din analiza PALMED rezultă că în proiectele vehiculate predomină cuvinte precum obligație, raportare, notificare, declarație, formular și verificare, în timp ce aproape dispar noțiuni precum performanță, investiții, eficiență, rezultate medicale sau inovație.

Este ca și cum succesul unui sistem sanitar ar fi măsurat prin numărul formularelor completate și nu prin numărul pacienților diagnosticați și tratați la timp.

Beneficiul pentru pacient nu este însă demonstrat aproape nicăieri. Nu există nicio analiză care să arate că aceste modificări reduc timpul de așteptare, cresc accesul la investigații, reduc mortalitatea sau îmbunătățesc calitatea serviciilor medicale.

Marile probleme ale sistemului dispar complet din dezbatere. Nu există soluții pentru teleradiologie sau teleconsultații.

Sectorul privat, care deservește milioane de pacienți, investește miliarde de lei în infrastructură medicală și angajează zeci de mii de profesioniști, continuă să fie privit nu ca un partener strategic al sistemului public, ci ca un actor care trebuie permanent condiționat, limitat și supracontrolat.

PALMED consideră că această abordare nu mai poate fi tratată ca o simplă diferență de viziune administrativă. Atunci când aceeași filozofie de reglementare se repetă succesiv, ignorând propunerile formulate de organizațiile reprezentative, fără analize de impact și fără răspunsuri la problemele reale ale sistemului, riscul nu mai este doar pentru furnizorii privați. Riscul este pentru întregul sistem de sănătate.

Pacientul pierde atunci când investițiile sunt amânate, când medicii își reduc activitatea, când laboratoarele renunță la anumite servicii, când clinicile sunt obligate să aloce resurse tot mai mari conformării administrative în locul dezvoltării serviciilor medicale.

PALMED solicită reluarea dialogului instituțional pe baza unor principii elementare: transparență, legalitate, proporționalitate și evaluare reală de impact. România are nevoie de o reformă care să elibereze resursa medicală, nu să o blocheze în proceduri administrative. Are nevoie de un parteneriat autentic între CNAS și toți furnizorii de servicii medicale. Și, mai presus de orice, are nevoie ca fiecare decizie să fie judecată printr-o singură întrebare: îl ajută cu adevărat pe pacient? Pentru că sănătatea nu se măsoară în formulare. Se măsoară în vieți salvate.