România, pe ultimul loc în regiune la pregătirea pieței muncii pentru inteligența artificială, dar IMM-urile adoptă AI mult mai repede decât arată statisticile oficiale

IMM România lansează analiza „AI – impact pe piața muncii: index de poziționare la nivel european”, un instrument inedit de măsurare a gradului de pregătire a României pentru transformarea adusă de inteligența artificială pe piața muncii. Indexul este construit pe nouă indicatori oficiali (Eurostat), organizați în patru piloni: capital uman digital, digitalizarea firmelor, structura ocupării și inovare. Analiza este completată de un sondaj propriu realizat în rândul a 463 de IMM-uri.

Trei concluzii-cheie

1. România se află în categoria „decalaj semnificativ” față de media europeană. Cu un index final de 52,5 din 100 (unde 100 reprezintă media UE-27), România se situează sub toate țările din grupul regional de comparație: Cehia (92,1), Ungaria (77,1), Polonia (74,8) și Bulgaria (59,9) și la mare distanță de reperul de bune practici, Estonia (106,1). Punctul cel mai vulnerabil este pilonul de inovare și adaptare instituțională, cu un scor de doar 20,5 care reflectă cel mai redus nivel de cheltuieli de cercetare-dezvoltare din Uniune.

2. Decalajul față de UE nu se reduce, ci se reproduce la scară mai mare. Între 2021 și 2025, adopția IA în firmele românești cu peste 10 angajați a crescut de peste trei ori, de la 1,4% la 5,2%. Dar și media europeană a crescut în același ritm, de la 7,7% la aproape 20%, menținând un raport constant de aproximativ unu la patru. Fără intervenții țintite, România riscă să rămână permanent în urmă.

3. Adopția reală a IA depășește cu mult statisticile oficiale, iar riscul major este polarizarea. În sondajul realizat de noi 66,1% dintre firmele respondente declară că folosesc deja cel puțin un instrument de tip IA, de peste douăsprezece ori mai mult decât cele 5,2% surprinse de statistica oficială. Această adopție informală și rapidă arată că provocarea României nu este expunerea tehnologică, ci distribuția inegală a capacității de adaptare: un nucleu de firme și angajați digital-pregătiți avansează accelerat, în timp ce microîntreprinderile și lucrătorii din sectoarele tradiționale (comerț, transport, HoReCa, industrie) rămân expuși fără mijloace de tranziție. Doar 31,8% dintre români au competențe digitale cel puțin de bază, față de 60,4% media UE, cel mai redus nivel din Uniune.

„Datele ne arată un paradox: antreprenorii români adoptă inteligența artificială mult mai repede decât o vede statistica oficială, dar o fac pe cont propriu, fără sprijin, fără ghiduri și fără competențele de bază extinse în forța de muncă. Miza următorilor doi ani nu este dacă IA va transforma piața muncii din România, pentru că o face deja, ci dacă vom lăsa această transformare să polarizeze economia sau o vom transforma într-o oportunitate pentru toate firmele, inclusiv pentru IMM-uri. Pentru asta, solicităm operaționalizarea unui Program național de alfabetizare IA pentru forța de muncă, ancorat sub forma unor vouchere de formare pentru IMM-uri și angajați, crearea unor Programe active de reconversie prin partenerii sociali care să fie orientate spre sectoarele cu expunere ridicată și capacitate de absorbție redusă, precum și pregătirea din timp pentru termenele de aplicare 2026-2027 ale AI Act., a declarat Florin Jianu, președintele IMM România.

Raportul integral este disponibil aici: https://immromania.eu/wp-content/uploads/2026/07/AI_impact_piata_muncii_index_european-FINAL.pdf .

Despre analiză

Prezenta analiză vizează exclusiv impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii. IMM România va publica în perioada următoare o analiză generală privind inteligența artificială, care va extinde perspectiva dincolo de dimensiunea ocupării.